Economia României este puternic schimbată față de anii dinaintea intrării în blocul european. În 2006, produsul intern brut se ridica la 345 miliarde de lei (mai puțin de 100 miliarde de euro), iar zece ani mai târziu se ridica la 761 miliarde de lei (circa 170 miliarde de euro), o dublare în termeni nominali într-un deceniu. Exporturile sunt mai mult decât duble comparativ cu 2006, la peste 57 miliarde de euro în 2016, șomajul e la minime istorice și speranța de viață a crescut.

Chiar dacă România încă se plânge de lipsa autostrăzilor, investițiile în infrastructură au fost mult mai mari față de perioada dinaintea aderării, finanțate și de fondurile UE. România este net beneficiar de fonduri europene, în condițiile în care a atras peste 44,3 miliarde de euro de la UE până la 31 octombrie 2017 și a contribuit 15 miliarde de euro la bugetul Uniunii în perioada 2007-2017.

Lipsa forței de muncă

La capitolul pierderi, România este puternic afectată de o lipsă a forței de muncă, în condițiile în care sute de mii de români au plecat, legal, după intrarea în Uniunea Europeană, să muncească în vest.

Oficial, 2,99 milioane de cetățeni români erau rezidenți în alte state UE la 1 ianuarie 2016, românii fiind principalul grup de cetățeni UE care locuiesc în alte state membre ale Uniunii, urmați la mare distanță de polonezi și italieni. 

Ca urmare, populația a scăzut la 19,63 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2017 de la 21,13 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2007, data intrării în UE. Tot mai multe companii se plâng că nu găsesc muncitori, iar șomajul este la cele mai mici niveluri din istoria recentă.

Schengen și justiția

Tot la capitolul minusuri putem trece faptul că, la mai bine de zece ani de la intrarea în UE, România nu a fost acceptată în spațiul Schengen, cu toate că șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat insistent pentru cauza României și a Bulgariei. Statele care încă se opun arată cu degetul la corupția din cele două țări, iar ultimul raport privind Mecanismul de Coooperare și Verificare (MCV), emis luna trecută, nu a ajutat deloc.

Europenii sunt îngrijorați de schimbările pe care actuala coaliție guvernamentală intenționează să le facă în legile justiției, apreciind că acestea vor știrbi independența sistemului juridic și vor îngreuna lupta anticorupție.

Deocamdată, și România și Bulgaria rămân sub monitorizarea MCV până la finalul anului viitor, cel puțin.

Adoptarea euro

Deși, de-a lungul timpului, România și-a propus mai multe termene pentru intrarea în zona euro, adoptarea monedei unice nu a avut încă loc. De fapt, momentan, nici măcar nu mai avem o țintă pentru adoptarea euro. Criza economică și lipsa de reforme fac ca economia să fie încă nepregătită să se alăture zonei euro, al peste un deceniu de la intrarea în UE.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat în luna noiembrie de Reprezentanța Comisiei Europene în România, găsirea unor locuri de muncă în state membre, accesul la mai multe bunuri și piețe și călătoriile în alte țări europene sau impactul investițiilor din fonduri UE sunt principalele avantaje ale aderării României la Uniunea Europeană. Românii consideră însă că aderarea a adus și unele dezavantaje precum scăderea puterii de cumpărare, cumpărarea terenurilor de către străini sau plecarea specialiștilor din țară.