Autoritățile așteaptă un avans al PIB de circa 5% în 2016, urmat de o temperare anul viitor. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, creșterea economică a României va fi cea mai mare din Uniunea Europeană.

În cea mai recentă ediție a previziunii macroeconomice multianuale, Comisia Națională de Prognoză (CNP) a lăsat neschimbate estimările de creștere pentru anii 2016 și 2017, la 4,8%, respectiv 4,3%, comparativ cu varianta preliminară a prognozei de toamnă pe termen mediu, publicată în luna septembrie.

Astfel, potrivit prognozei privind proiecția principalilor indicatori macroeconomici 2016-2020, CNP estimează pentru acest an o creștere economică reală de 4,8%, la un PIB nominal de 758,5 de miliarde lei, iar pentru 2017, de 4,3%, până la un PIB de 807,4 miliarde de lei, transmite Agerpres.

În schimb, Comisia a modificat estimările privind aportul principalelor sectoare la creștere. Ca urmare a acestor modificări, contribuția la creșterea reală a PIB urcă la servicii de la 3,1 puncte procentuale (p.p.) în varianta preliminară, la 3,3 p.p., în schimb scade în agricultură la 0,2 p.p., construcții la 0,3 p.p., iar în industrie stagnează la 0,6 p.p. 

În ceea ce privește structura produsului intern brut pe ramuri, față de varianta precedentă a CNP, la agricultură contribuția scade de la 4,3%, la 4,1%, iar la construcții de la 7,7%, la 7,6%. Cu alte cuvinte, agricultura și construcțiile reprezintă mai puțin de 12% din valoarea creată în economia românească, în timp ce serviciile reprezintă mai mult de jumătate, iar industria aproximativ un sfert.

Astfel, contribuția industriei este estimată la 22,6%, iar impozitele nete pe produs vor contribui 11,1% la PIB din 2016. În schimb, comparativ cu varianta anterioară a prognozei, crește contribuția la servicii de la 54,4%, la 54,6%. 

Consumul final a fost revizuit în sus de la 7,3% în varianta precedentă a documentului, la 7,6% la cea actuală. PIB/locuitor rămâne la același nivel de 38.487 lei pentru 2016 și de 41.199 lei în 2017. De asemenea, investițiile rămân și ele neschimbate, respectiv la același nivel de creștere de 6,3% pentru 2016 și de 6,9% în 2017. 

Economia a fost propulsată în ultima perioadă de consumul populației, care a fost puternic stimulat de creșteri salariale, în special în sectorul public, reducerea taxelor (cea mai notabilă fiind scăderea ratei de TVA de la 1 ianuarie la 20% de la 24%), dar și de prețurile scăzute, având în vedere că inflația a fost mult timp negativă.

Totuși, ritmul de creștere a încetinit în trimestrul al treilea, potrivit datelor preliminare comunicate de Institutul Național de Statistică, determinând analiștii să avertizeze că este posibil ca avansul determinat de consum să își piardă din elan. Anul acesta a fost un an relativ bun pentru investiții, cu multe intrări de fonduri europene, însă estimările pentru 2017 arată că absorbția va fi mai mică, iar creșterile salariale propuse de politicieni în ultima perioadă vor reduce spațiul de cheltuieli pentru investiții ale statului.

De aceea, toate prognozele arată o încetinire a creșterii PIB pentru 2017, în pofida unei noi runde de tăieri de taxe și a salariilor mărite.