Un avertisment similar a primit și Ungaria, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

România face deja obiectul unei proceduri de abatere semnificativă, astfel că Executivul UE recomandă Consiliului să adopte o decizie cu privire la măsurile ineficiente și o recomandare pentru adoptarea de măsuri în 2018 și 2019 pentru a corecta abaterea semnificativă.

Obiectivele pe termen mediu se referă în principal la menținerea deficitului structural sub 1% din produsul intern brut (PIB), în condițiile în care în anul 2017 România a avut un deficit structural de 3,3% din PIB, conform datelor Comisiei Europene.

Pe baza prognozelor de primăvară ale Comisiei și a datelor pe 2017 validate de Eurostat, atât în România cât și în Ungaria abaterea de la traiectoria de ajustare structurală în 2017 a fost mai mare decât pragul de 0,5% din PIB, notează Agerpres.

În data de 16 iunie 2017, Consiliul a decis că o abatere semnificativă de la MTO a avut loc în România în anul 2016. Ulterior, pe 5 decembrie 2017, Consiliul a decis că România nu a luat măsuri efective ca răspuns la recomandările privind 2017. În anul 2017, balanța structurală s-a deteriorat până la 3,3% din PIB de la 2,1% din PIB în 2016, ceea ce arată o abatere semnificativă de la ajustarea structurală recomandată. O evaluare generală a dus la concluzia că abaterea observată este una semnificativă.

Comisia Europeană a prezentat miercuri recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018, în care definește orientările de politică economică pentru fiecare stat membru în parte pentru următoarele 12-18 luni. 

Ce cere Comisia

Executivul comunitar a recomandat României să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), să asigure aplicarea în totalitate a cadrului fiscal și să îmbunătățească plata voluntară și colectarea taxelor, potrivit recomandărilor specifice de țară ce ar urma să fie adoptate de Consiliul Uniunii Europene.

În anunțul de miercuri, Comisia recomandă autorităților române să ia măsurile necesare pentru a se asigura că ritmul nominal de creștere a cheltuielilor guvernamentale nu depășește 3,3% în 2018, ceea ce ar corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8% din PIB.

„Prognozele de primăvară ale Comisiei prognozează un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB în 2018 și unul de 3,8% din PIB în 2019, peste pragul de 3% din PIB prevăzut în Tratat.... Va fi nevoie de măsuri suplimentare semnificative în 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate și creștere, având în vedere deteriorarea perspectivelor fiscale”, se arată în recomandările Comisiei.

Executivul comunitar avertizează că perspectivele de creștere ale României sunt limitate de calitatea slabă a infrastructurii, inclusiv a infrastructurii de transport, de gestionare a deșeurilor și apelor reziduale.

„Investițiile publice sunt caracterizate printr-o eficiență redusă, în special în ceea ce privește pregătirea și prioritizarea proiectelor. Starea generală a infrastructurii rutiere, feroviare și fluviale rămâne una slabă iar reformele din sectorul transporturilor progresează foarte lent”.

Recenta reducere a contribuțiilor la Pilonul II de pensii diminuează, pe termen scurt, îngrijorările fiscale, dar ar putea avea implicații negative pentru dezvoltarea piețelor de capital, spune Comisia Europeană în raport.

Contribuția virată la Pilonul II de pensii a fost redusă, la finalul anului trecut, de la 5,1% la 3,75% din salariile brute începând cu anul 2018 deși, potrivit legislației, cota de contribuție virată Pilonului II trebuia să crească treptat la 6% din salariul brut.

Subiectul Pilonului II de pensii a revenit în prim-plan după ce, programul legislativ 2018 pentru perioada mai-decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul în 28 aprilie, anunță existența unui proiect de lege potrivit căruia contribuțiile ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie-31 decembrie 2018.

Mai mult, documentul propune o contribuție a angajatului, în sumă fixă, de 84 lei în primul an, care urmează să crească anual până la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, și angajatorul ar putea plăti această contribuție care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcție de mărimea companiei (50, 25, 10 angajați). De la începutul acestui an, contribuțiile sociale au trecut în sarcina angajatului.

Oficiali guvernamentali au negat că va avea loc o tăiere a contribuțiilor, dar au confirmat că este în lucru o analiză a sistemului de pensii, iar ministrul finanțelor, Eugen Teorodovici, a declarat că cel târziu în luna iulie Guvernul va comunica un nou concept privind pensiile.

Independența judiciară, sub lupa Comisiei 

Comisia Europeană a dedicat situației justiției o mare parte din analiza sa în cadrul recomandărilor specifice de țară 2018, pentru România, remarcă HotNews.ro, care notează că Executivul comunitar atrage atenția asupra evoluțiilor legislative din ultima vreme, afectării independenței justiției și a cadrului legislativ anticorupție, asupra corupției din aparatul bugetar de la toate nivelurile, precum și asupra suspiciiunilor de fraudă din licitațiile publice, care afectează construcția de autostrăzi și spitale în țară.

Achizițiile publice eficiente și transparente rămân esențiale pentru abordarea principalelor provocări politice pentru România, inclusiv cheltuielile publice eficiente, lupta împotriva corupției și stimularea inovării și a creșterii durabile și favorabile incluziunii, susține Comisia.

Potrivit acesteia, România a înregistrat unele progrese în abordarea recomandărilor specifice de țară privind punerea în aplicare a strategiei privind achizițiile publice, însă planul nu este încă pe deplin implementat. În același timp, sporirea eficienței și utilizarea strategică a achizițiilor publice, controlul eficient și controlul fraudelor rămân provocări. Durabilitatea măsurilor luate și ireversibilitatea reformelor necesită o monitorizare continuă. Provocările privind eficiența și transparența asociate achizițiilor publice se aplică în special investițiilor mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova.

Evoluțiile din ultimul an au pus în mare parte în discuție ireversibilitatea și durabilitatea progreselor substanțiale ale României în ceea ce privește reformarea sistemului său judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. Independența judiciară este pusă sub semnul întrebării și se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra cadrului juridic pentru combaterea corupției, în timp ce progresul în ceea ce privește provocările rămase este reținut în continuare.

Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție 2016-2020 care dezvoltă măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției progresează la nivel tehnic, dar este nevoie de un sprijin politic mai tangibil, deoarece problemele legate de corupție și guvernare în sectorul public persistă la toate nivelurile și se numără printre principalele provocări pentru mediul de afaceri.

În documentul publicat miercuri, Comisia Europeană are următoarele recomandări privind România: 

- din perspectiva fiscal-bugetară: Asigurați conformitatea cu recomandarea Consiliului UE (care va urma n.r.) în vederea corectării abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu. Asigurați aplicarea integrală a cadrului fiscal. Consolidarea respectării și colectării taxelor.

- în ceea ce privește ocuparea, sănătatea și educația: Finalizarea reformei venitului minim de incluziune. Îmbunătățirea funcționării dialogului social. Asigurați un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective. Îmbunătățirea calificării și a furnizării educației de calitate, în special pentru romi și copii în zonele rurale. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală, inclusiv prin trecerea la asistența medicală în ambulatoriu.

- cu referire la administrația publică: Creșterea predictibilității procesului de luare a deciziilor prin aplicarea sistematică și eficientă a evaluării impactului reglementarilor, precum și prin consultarea și implicarea  părților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Îmbunătățirea pregătirii și a prioritizării proiectelor de infrastructură de mari dimensiuni și accelerarea implementării acestora, în special în sectorul transporturilor, al deșeurilor și al apelor reziduale. Îmbunătățirea transparenței și eficienței achizițiilor publice. Consolidarea guvernanței corporative a companiilor de stat.