„Analiza privind România arată că este important că economia și nivelul de trai al oamenilor au crescut. PIB al României a crescut de la 39% din media europeană la 66%, în 2017. Această tendință va continua numai dacă se vor face eforturi. Ne preocupă pierderea de competitivitate și deficitul de cont curent al României care s-ar putea să afecteze eforturile de convergență ale țării”, susține Dombrovskis.

El a explicat că, din aceste cauze, România intră în procedura de dezechilibre macroeconomice, procedură pe care o lăsase în urmă acum doi ani.

„Chiar și după ani de creștere economică puternică au apărut dificultăți. Anul trecut s-a constatat că România nu a adoptat măsuri de corecție. În același fel, limitările de introducere a reformelor și-au spus cuvântul. România a înregistrat doar un progres limitat sau chiar niciun fel de progres legat de recomandările transmise anul trecut, de la cadrul fiscal până la dialogul social, integrarea cetățenilor de etnie romă și consolidarea administrației publice”, a spus oficialul european, potrivit unei relatări Agerpres.

Comisia Europeană pune un accent tot mai mare pe drepturile sociale în cadrul Semestrului European pentru a crește convergența, ceea ce înseamnă că o parte însemnată a fondurilor europene sunt destinate proiectelor sociale, nu doar investițiilor în economie.

„Discutăm cu toate țările despre fondurile structurale și de coeziune. Au fost identificate proiecte de investiții în infrastructură, cercetare-dezvoltare, politici publice și dezvoltare rurală și urbană”, a spus Valdis Dombrovskis.

Comisiei Europene a criticat evoluția României în cel mai recent raport privind progresele realizate în Semestrul European. „Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte din cauza încetinirii cheltuielilor de consum, a dezvăluit limitele economiei românești. Creșterea puternică a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional. În plus, încrederea investitorilor este erodată prin instabilitate legislativă persistentă, imprevizibilitate. Calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupție. Inegalitatea și sărăcia rămân la nivel ridicat cu disparități regionale tot mai mari”, se arată în raport.

România se confruntă cu riscuri crescute sub forma deteriorării deficitului de cont curent și accelerarea costurilor cu forța de muncă, iar deciziile guvernamentale recente au sporit riscurile în sectorul financiar și ar putea afecta în mod negativ investițiile private, avertiza raportul, publicat înainte de anunțatele modificări la Ordonanța 114.

De asemenea, Executivul UE avertiza că deciziile guvernamentale cu privire la salariile în sectorul public și salariul minim au un rol major în creșterea riscurilor la adresa competitivității costurilor.

„Creșterile repetate ale salariului minim și ale salariilor în sectorul public au pus sub presiuni crescute costurile cu forța de muncă. Impactul politicilor salariale asupra competitivității costurilor a fost până acum contracarat de o serie de factori: câștigurile de productivitate, o translatare lentă către sectorul bunurilor comercializabile a creșterii costurilor cu mâna de lucru la nivelul întregii economii și deprecierea monedei. Cu toate acestea, continuarea acestor tendințe presupune posibile pierderi de competitivitate, lăsând economia vulnerabilă la șocurile externe”, subliniază documentul citat.