Europa poate profita de abordarea protecționistă a administrației Trump care a scos SUA din acordul Trans-Pacific (TPP) în 2017.

Comisia Europeană a prezentat miercuri Consiliului rezultatele negocierilor pentru Acordul de parteneriat economic cu Japonia și pentru acordurile comercial și de investiții cu Singapore, primul pas spre semnarea și încheierea acordurilor respective.

Acordul cu Japonia este cel mai important acord de parteneriat comercial bilateral negociat vreodată de Uniunea Europeană, reunind două dintre principalele patru puteri economice ale lumii, sau o treime din produsul intern brut mondial. Acordul comercial și acordul de investiții cu Singapore sunt primele acorduri bilaterale încheiate de UE cu un membru al Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN). În cadrul ASEAN, Singapore este de departe principalul partener al UE, valoarea totală a comerțului bilateral cu mărfuri ridicându-se la 53,3 miliarde de euro (în 2017), iar a comerțului cu servicii la 44,4 miliarde de euro (în 2016), notează Comisia Europeană.

După aprobarea din Consiliu, acordurile vor fi trimise Parlamentului European, iar oficialii de la Bruxelles speră ca acordurile cu Japonia și cu Singapore să intre în vigoare înainte de finalul actualului mandat al Comisiei Europene, în 2019. 


Europa speră să profite astfel de un context favorabil, după ce administrația americană și-a arătat dezinteresul pentru participarea la acorduri ample, regionale. Președintele american Donlad Trump a spus că preferă înțelegerile bilaterale acordurilor de parteneriat și a retras SUA din TPP încă din primele zile după instalarea la Casa Albă. Totuși, săptămâna trecută Trump a vorbit despre reintrarea în acordul Trans-Pacific, chiar dacă liderul american ar vrea o renegociere a acestuia, la fel cum vrea și renegocierea NAFTA (acordul de liber schimb încheiat între SUA, Canada și Mexic).

Europa grăbește negocierile

Dar UE poate profita de protecționismul lui Trump și ar trebui să grăbească sau să se lanseze în negocierea mai multor acorduri de liber schimb, spunea, într-un interviu acordat EurActiv în octombrie 2017, eurodeputatul Sorin Moisă, care a fost raportor din umbră al Parlamentului European în dosarul CETA (acordul dintre UE și Canada) și Președinte al Grupului de Prietenie cu Singapore din PE.

De altfel, și Comisia Europeană și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru comerț cât mai deschis, în special în ultima perioadă, după ce Trump a impus tarife la importurile de oțel și aluminiu, aproape declanșând un război comercial.

În toamna anului trecut, UE a anunțat pornirea negocierilor cu Australia și Noua Zeelandă, state care - la fel ca și Japonia și Singapore - se numără printre cele 12 semnatare ale TPP. De asemenea, UE negociază modernizarea acordului de liber schimb cu Mexic.

„Nu sunt economii gigatice însă sunt economii semnificative la nivel planetar. Și Australia, și Noua Zeelandă sunt națiuni care fac comerț liber foarte intens, au un număr foarte mare de tratate cu alte state... și sunt printre puținele țări cu care UE nu are relații comerciale preferențiale”, a explicat Sorin Moisă. 

Ce câștigă România

Mediul de afaceri românesc a primit un semnal din partea Uniunii Europene în vederea valorificării noilor ferestre de oportunitate negociate cu Japonia şi Singapore, se arată într-un comunicat de presă al think-tank-ului INACO Inițiativa pentru Competitivitate.

„Semnalul european este puternic dat lumii în favoarea comerţului deschis, bazat pe reguli, şi împotriva protecţionismului american. Două dintre cele patru mari economii ale lumii consideră că acordurile economice, comerciale şi investiţionale de amploare sunt benefice. Semnalul european este puternic şi pentru mediul de afaceri şi politic românesc chemat să valorifice noile ferestre de oportunitate pe care UE le-a negociat cu Japonia şi Singapore”, a spus Andreea Paul, preşedintele INACO şi conferenţiar universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE.

Principalele oportunităţi în cazul acordului cu Japonia sunt legate de eliminarea taxelor vamale, astfel că tarifele aplicate în cazul a peste 90% din exporturile UE către Japonia vor fi eliminate la intrarea în vigoare a parteneriatului economic. În ceea ce priveşte Singapore, aceasta va elimina toate taxele vamale existente pentru anumite produse din UE (cum ar fi cele pentru băuturi alcoolice, inclusiv bere şi bere 'stout') şi se va angaja să menţină neschimbat accesul actual scutit de taxe vamale pentru toate celelalte produse din UE. La data intrării în vigoare a acordului comercial, peste 80% din toate importurile din Singapore vor intra în UE fără taxe vamale.

Conform comunicatului INACO, citat de Agerpres, UE exportă în Japonia în fiecare an aproximativ 80 de miliarde de euro de bunuri şi servicii, din care România abia exportă circa 200 de milioane de euro (0,25% din totalul exporturilor europene în Japonia; 0,38% din totalul exporturilor româneşti se îndreaptă spre Japonia) şi importăm în valoare de circa 305 milioane de euro.

„Cele mai recente date oficiale ale UE arată că volumul comerţului de bunuri şi servicii cu Singapore se ridică la 97 de miliarde de euro. Volumul comerţului României cu Singapore este estimat la sub 40 de milioane de euro anual. Singapore este principalul beneficiar al investiţiilor europene în Asia, un adevărat hub european de investiţii în regiune, iar stocurile de investiţii bilaterale UE - Singapore au atins 256 miliarde de euro în anul 2016. Peste 10.000 de societăţi din UE sunt stabilite în Singapore şi utilizează această ţară ca platformă pentru comerţ şi investiţii în întreaga zonă a Pacificului”, se mai spune în document.