O dezbatere privind implicarea României în Semestrul European, la care au participat ministere, parteneri sociali, mediul academic și mass-media, a pus în discuție modul în care sunt implementate obiectivele asumate la nivel național.

Lansat în 2010, alături de Strategia Europa 2020, Semestrul European (SE) este un proces de coordonare anuală a politicilor fiscal-bugetare, materializat prin eleborarea și transmiterea Programelor de Stabilitate sau Convergență (PS/C) sau Programelor Naționale de Reformă (PNR).

Semestrul European este, în fond, „un proces anual, repetitiv, prin care fiecare încearcă să învețe (...) iar pentru Comisia Europeană, SE este o procedură foarte importantă pentru coordonarea politicilor economice la nivel de UE”, după cum afirmă Istvan Jakab, consilierul economic pe Semestrul European. 

„Când vorbim de Semestrul European, într-adevăr, vorbim de elemente tehnice dar extrem de importante, pentru că în cadrul acestui proces, avem elemente de analiză a măsurilor economice și sociale care sunt avute în vedere, analize referitoare la creșterea economică și creșterile specifice la nivelul unei țări, dar avem, mai ales, o componentă esențială, cea de dialog între un stat, un guvern și Comisia Europeană”, a spus Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, MAE. 

Pentru perioada 2017 – 2018, țara noastră a primit doar trei Recomandări Specifice de Țară, concentrate pe trei domenii cheie:

  • politica fical-bugetară
  • ocuparea forței de muncă și
  • managementul funcțiilor publice. 

Prezent și el la eveniment, directorul Direcției Strategia Europa 2020 din cadrul MAE, dl. Radu Daniel Luca, a catalogat SE ca fiind „un instrument important pentru zona euro, inclusiv în contextul viitoarei arhitecturi a uniunii economice și monetare”, punctând importanța implicării tuturor părților interesate și arătându-și deschiderea pentru colaborarea și menținerea unui dialog constant cu toate instituțiile implicate. 

PNR 2017 se află sub coordonarea Ministrului Delegat pentru Afaceri Europene, MAE, unde există deja o echipă care se ocupă specific de acest domeniu. Ministrul delegat, Victor Negrescu, crede însă că „e nevoie ca această echipă să își intensifice activitatea” pe viitor, pentru ca măsurile propuse să se concretizeze mai rapid. 

O nouă abordare

Victor Negrescu a declarat că a simțit nevoia unei schimbări în abordarea acestui subiect pe agenda publică. Ministrul a insistat pe utilitatea dialogului care poate să arate, în mod transparent, modul în care autoritățile naționale răspund recomandărilor făcute de UE:  

„Am remarcat (...) că în acest an nu fusese organizată o dezbatere amplă despre ceea ce înseamnă Semestrul European și ceea ce înseamnă Recomandările Specifice de Țară (...) Trebuie să fim foarte transparenți și foarte deschiși atunci când vorbim de politicile europene. Avem nevoie de o altă abordare, prin care căutăm să discutăm cu specialiști, cu experți, cu reprezentanți ai ministerelor, toate componentele, uneori chiar tehnice, privitoare la afacerile europene (...) Ne dorim să schimbăm, pe viitor, modul în care vom proceda cu privire la Semestrul European și, mai ales, cu Recomandările Specifice de Țară”,

a spus dl. Negrescu.

„Modelul pe care noi dorim să-l folosim este cel utilizat și de alte state europene, prin care, analiza făcută de partenerii noștri de la nivelul CE se face printr-un dialog, printr-o serie de consultări specifice și, mai ales, prin ascultarea reciprocă, astfel încât să ajungem la concluzii comune și măsuri care pot fi luate împreună, atunci când vorbim, într-adevăr, de măsuri structurale.” 

Totodată, Ministrul a punctat „nevoia, în cazul Recomandărilor Specifice de Țară , a unui dialog mai structurat, și mai ales, unei comunicări” mult mai bune între toți actorii interesați dar și o mai mare implicare și reponsabilizare a acestora: 

„Anul acesta am mai luat o măsură: am decis să semnăm cu toții PNR. Toți miniștrii au semnat acest Program. Am vrut să transmitem un semnal foarte clar partenerilor noștri europeni, că într-adevăr, Guvernul României își asumă aceste măsuri și că, mai ales, dorește să le ducă la îndeplinire.”

„România astăzi are o altă atitudine față de reformă, o atitudine care presupune un plus de seriozitate, mai multă pregătire și foarte multă abordare tehnică, bazată pe fapte concrete și elemente specifice”,

a mai punctat Victor Negrescu.  

Un raport al UE arată că, din toate recomandările specifice de țară, la nivelul statelor membre, doar 10% sunt îndeplinite în totalitate, 25% doar parțial și 75% sunt recomandări pe care s-au luat măsuri dar care încă nu sunt îndeplinite, fapt confirmat și de consilierul economic pe SE al reprezentanței CE în România, dl. Istvan Jakab. Din acest motiv, toți actorii angajați în acest proces ar trebui să propună și să ia măsuri concrete pentru îndeplinirea acestor recomandări. 

„Există țări europene care nu duc la îndeplinire recomandările din Semestrul European sau a celor specifice de țară. Foarte multe.. unele intră deseori în proces de negociere cu CE. Evident, noi nu ne dorim să fim ca acele state (...) Româniaînsă, recunoaște impotanța Semestrului European și a recomandărilor care fac parte din acest proces”, a subliniat Negrescu. 

Și Istvan Jakab, consilier economic, Semestrul European, Reprezentanța CE în România a subliniat importanța dialogului: „Este nevoie de un dialog real (…) dialogul este important și, pe unele chestiuni de reformă structurală, trebuie discutată și urmărită direcția pe care Guvernul vrea să meargă”.   

„Povara” fondurilor europene

De cealaltă parte, Mihaela Toader, Secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene, a punctat importanța finanțărilor europene în aplicarea Recomandărilor Specifice de Țară: „Ne-am asigurat că avem, cel puțin pentru cele mai importante acțiuni propuse de Guvernul României, sursele de finanțare și din fonduri externe nerambursabile. Ne-am asigurat că există aceste surse care pot veni complementar cu alte surse de stat sau fonduri externe nerambursabile astfel încât, cei responsabili cu implementarea politicilor, să aibă inclusiv suportul financiar necesar pentru implementarea acțiunilor propuse.”

Totodată, dna. Toader a subliniat importanța politicilor de educație, ocupare și sănătate,  deoarece, „la nivelul acordului de parteneriat, sume extrem de importante au fost alocate acestor obiective. Ne-am propus, în ceea ce privește educația, să încercăm să stabilim și să securizăm legătura sistemului educațional cu piața muncii (...) în domeniul sănătății, care a a fost abordat din perspectiva incluziunii sociale și a asigurării accesului egal pentru toți cetățenii la servicii de sănătate, de calitate.”

În prezent, cele două programe complementare care finanțează astfel de măsuri în educație, sănătate și ocuparea forței de muncă, sunt: programul capital uman și programul operațional regional. 

Una din Recomandările Specifice de Țară, inclusă în raportul CE în 2015, care în prezent nu se mai regăsește în noul semestru viza consolidarea capacității de absorbție a fondurilor europene: „noi am încercat să reflectăm acest lucru la nivelul programelor operaționale (..) am propus acțiuni care să ducă la creșterea capacității părții administrative, acolo unde este o nevoie constantă de menținere a nevoilor de competențe la un nivel satisfăcător dar și susținerea capacității beneficiarilor”, a mai adăugat dna. Toader. 

„De multe ori, fondurile europene sunt privite și ca o povară. Nu aș vrea să spun preponderent ca o povară (...) pentru că aduc cu ele o componentă destul de importantă de birocrație(...) acolo unde reușim, încercăm reducerea acestei birocrații (...) dar mai important este să avem capacitatea, atât la nivelul sistemului, cât și al beneficiarilor, să instituim reguli clare și să răspundem în mod concret acestor probleme”.

Fondurile europene susțin implementarea Recomandărilor Specifice de Țară, a conluzionat dna. Toader: „avem partea de finanțare asigurată, acum pasul cel mai important și cel mai dificil lucru este implementarea efectivă a acțiunilor propuse (...) Repet, fondurile europene sunt complementare, sunt asigurate (...)”.  

”Reform fatigue”?

Chiar dacă anul acesta recomandrările s-au redus în dimensiune, par mai scurte sau unele dintre ele au fost reformulate, și poate și-au pierdut esența, asistăm totuși la o îmbunătățire de la un an la altul a acestor documente: „faptul că sunt trei paragrafe și par mai scurte (...) iar unele recomandări au dispărut din raport [față de anii precedenți, n.r.], nu înseamnă că aceste recomandări au fost îndeplinite, înseamnă că se lucrează încă(…)”, atenționează consilierul economic pe Semestrul European, dl. Istvan Jakab. 

Recomandările nu sunt o surpriză pentru statele membre, spune dl Jakab, deoarece „există un dialog continuu (...) inclusiv la Raportul de Țară, atunci când Comisia vine la București, se duce la majoritatea instituțiilor și ministerelor publice, ca într-adevăr să adune date despre tot ceea ce ține de PNR și de toate măsurile care sunt luate de Guvern”. 

„În momentul în care unele probleme sunt relevate și în Raportul de Țară, Guvernul trebuie să ia măsuri de reforme. Într-adevăr, câteodată, când aducem în discuție reforma structurală, se pot trece cu vederea unele recomandări. La nivelul UE, am observat așa-zisul reform fatigue însă, reformele structurale sunt esențiale pentru ca, într-adevăr, creșterea economică să fie sustenabilă”,

or,  o astfel de creștere, impune reforme structurale care sunt „aproape de inevitat”, crede Istvan Jakab.

Recomandările Specifice de Țară nu sunt formulate pe termen scurt ci, „majoritatea sunt cel puțin pe termen mediu, iar în cazul României sunt pe termen mediu și chiar lung, cu o bună planificare, cu finanțare și cu o urmărire consecventă a acestora, pentru a obține rezultatele dorite”, atenționează dl. Jakab. 

***

Evenimentul „Semestrul European 2017: Recomandări specifice de țară și măsuri naționale de răspuns” a fost organizat de Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Institutul European din România pe 21 septembrie 2017.