EURACTIV.ro: Din punctul dvs. de vedere, ce rol joacă educația juridică în școli? 

Mihai-Ștefan Ghica: Voi începe cu o mică povestioară. Când eram mic, de vârsta copiilor pe care i-am întâlnit la Băișoara și Luna, tatăl meu, un gospodar pătimaș, încerca să mă învețe să curăț pomișorii primăvara. Îmi explica el cum ar trebui tăiați copăceii, astfel încât să dea rod și să se dezvolte cum trebuie. De mine nu s-au lipit prea multe atunci, dar tot îmi aduc aminte că pomișorii trebuie tăiați corespunzător încă de la plantare și apoi în fiecare an primăvara și că este important ca, încă de la început, să fie înlăturate ramurile și mugurii inutili, fiind păstrați doar lăstarii care vor forma scheletul copăcelului la maturitate. Dacă este depășit acest moment, va fi foarte greu de corectat vegetația neroditoare a copacului, pentru că tăierea unei crengi la maturitate poate duce la pierderea lui sau a roadelor sale. 

Cam așa este și rolul educației juridice în școli, este bine să debuteze încă din etapa gimnazială, când este mult mai ușor să insufli copiilor respectul față de lege, față de ceilalți, încrederea în lege și să sădești lăstarii unei mentalități sănătoase.

EURACTIV.ro: Ce face statul ca să asigure promovarea educației juridice?

Mihai-Ștefan Ghica: Nu știu dacă sunt eu cel mai potrivit să răspund la o asemenea întrebare, pentru că profesia pe care o am nu mă poziționează în punctul cel mai bun pentru a avea o viziune de ansamblu. Ce pot spune este că în anii 2011-2015 am participat și la alte proiecte derulate în școli, organizate prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În acele ocazii, spre deosebire de acest proiect, revenea judecătorilor sarcina de a organiza atât aspectele legate de data și locul derulării activităților, cât și stabilirea temelor care trebuiau discutate. Acele proiecte erau destinate în special elevilor de liceu.

Din câte știu există și acele ore de cultură civică, însă nu sunt centrate pe educație juridică în mod special.

EURACTIV.ro: De ce copiii nu trebuie să se teamă de lege? Cum le explicăm eficient importanța regulilor și legilor și de ce sunt create acestea? 

Mihai-Ștefan Ghica: Legea este expresia unei majorități și, dacă este una dreaptă, menirea ei este să ajute, iar nu să încurce. Fără lege este greu de conceput o societate compactă și civilizată. Cred că trebuie să ne învățăm copiii să gândească liber, să aibă spirit critic și să învețe ce înseamnă alegerea unui drum sau a altuia. De alegerile lor depinde ca legea să fie una dreaptă. Copiii trebuie să înțeleagă de ce este bine să te implici în rezolvarea problemelor, în participarea la stabilirea regulilor. Or, atunci când ești implicat în „coacerea” legii este evident că nu te vei teme de ea, pentru că vei crede în binele din spatele cuvintelor care o formează. 

Modul în care ajunge la copii mesajul legii depinde, în primul rând, de vârsta acestora. Importanța respectării regulilor este transmisă mult mai lesne copiilor dacă este însoțită de prezentarea unor cazuri practice pe care să le poată plasa cumva în propria lor experiență. Ideea de corect/incorect, drept/nedrept este ușor înțeleasă de copii dacă aceștia pot să o includă în situațiile lor concrete, acelea de care se lovesc pe drumul spre școală și înapoi acasă.  

EURACTIV.ro: Șpaga, posturile aranjate, șantajul, corupția... au devenit practici aparent normale. Cum „corectăm” mentalitățile?

Mihai-Ștefan Ghica: Aici este o chestiune delicată pentru că va trebui să ne confruntăm și cu mediul din care provine copilul. Mentalitățile se formează acasă, în mediul în care copilul relaționează, în cartier, la TV etc. Școala și programele de educație juridică pot oferi copiilor o alternativă, dar mai ales modele de care în primii ani ai formării lor au mare nevoie. Prezentarea riscurilor corupției, a efectelor ei în societate, prin exemple de viață simple poate reprezenta o variantă de conștientizare a copilului în legătură cu anormalitatea corupției.

Dar copiii au nevoie în mod constant de modele pozitive, în care binele a învins răul și l-ar învinge orice s-ar întâmpla. Mentalitatea poate fi corectată atât prin învățarea copiilor cum să reacționeze în asemenea situații, cât și prin deprinderea lor cu selectarea informațiilor, astfel încât să nu creadă orice se spune fără un minim de suport faptic. Pe de altă parte, ei trebuie să înțeleagă că nu trebuie acceptate deloc corupția, șantajul, înțelegerile neloiale în jurul lor și să aibă încredere în a apela la autorități și la sprijinul celor pe care îi cunosc. Esența este că trebuie învățați să nu cedeze în fața descurajărilor care însoțesc corupția.

EURACTIV.ro: Cum a fost primit RULO în școlile din mediul rural? Ce a fost cel mai dificil de explicat copiilor?

Mihai-Ștefan Ghica: Cred că RULO a fost o modalitate de prezentare bine adecvată nevoilor copiilor. RULO este înlocuitorul fabulelor, este o poveste adaptată copilului actual în care tehnica este tot mai prezentă. RULO, deși este un roboțel, se confruntă cu probleme pe care copiii le întâlnesc în viața lor cotidiană. Povestea sa nu se limitează la a prezenta copiilor evenimente nefericite din viața sa, ci aduce în prim plan nevoia de rezolvare a problemelor.

Copiii l-au primit cu interes pe RULO, s-au transpus cu ușurință în pielea lui, au căutat soluții la rezolvarea problemelor, chiar l-au sfătuit pe ce drum să meargă. Evident, isprăvile lui RULO au venit cu jocuri, haz și multe învățăminte, integrate ușor de buna dispoziție a copiilor.

Nu cred că a existat ceva anume greu de explicat copiilor, ci, mai degrabă că a fost dificilă adaptarea mea la nevoile copiilor de transmitere a mesajelor, de simplificare a conținutului. Ca judecător ești obișnuit să te adresezi oamenilor mari dintr-o poziție de oarecare autoritate, însă pe copii trebuie să îi cucerești prin blândețe, bunăvoință și înțelegere. Trecerea aceasta a fost oarecum dificilă, dar copiii au venit mereu în sprijinul meu cu interesul lor neabătut în a obține răspunsuri la propriile lor întrebări.