Principiile care guvernează funcția publică:

• supremația Constituției și a legii
• prioritatea interesului public
• asigurarea egalității
• profesionalism
• imparțialitate și independență
• integritatea morală
• libertatea gândirii și a exprimării
• cinstea și corectitudinea
• deschiderea și transparența
  

Fiecare dintre aceste principii este important și majoritatea se aplică, în general, fiecărei persoane, chiar dacă lucrează în sistemul privat. Funcționarul public slujește interesul public, iar acest lucru se bazează pe respectarea legilor țării (a legii supreme, Constituției).

Prioritatea interesului public în fața interesului privat definește funția publică. 

Care este definiția interesului public?

Legea care stabilește comportamentul etic al funcționarului public face ca interesul public să prevaleze asupra celui privat.

Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate, în slujba cetățenilor. 

Interesul public înseamnă „acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte.”  - art 4c) Legea nr. 7/2004 republicată, Monitorul Oficial nr. 525/2007. În exercitarea funcției publice, interesul public se diferențiază de cel personal, definit astfel:

„Interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit sau obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către funcționarii publici prin folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor, informațiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcției publice.” - art 4d) Legea nr. 7/2004 republicată

Conflictul de interese, corupția nu fac casă bună cu ideea de a servi cetățeanul. Din contră, acestea subminează încrederea și respectul și duc la anomalii care pun în pericol însăși democrația.

La nivel european, dreptul cetățeanului la o administrare corectă, eficiență, transparentă, bazată pe rezultate primează. Carta drepturilor omului

Art 41 din Carta drepturilor omului stipulează dreptul la bună administrare. Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ceea ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil, într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii. 

În 2001, Parlamentul European a adoptat Codul European al Bunei Conduite Administrative, care prevede punct cu punct ce se așteaptă de la un funcționar public.

Principiile serviciului public, potrivit Codului European al Bunei Conduite Administrative - din care enumerăm în cele de mai jos câteva; integral, prevederile Codului pot fi parcurse aici.

Integritate
Funcționarii trebuie să fie ghidați de un simț al corectitudinii și trebuie să se comporte în toate cazurile într-un mod care ar putea fi supus celui mai amănunțit control public.

Obiectivitate
Funcționarii publici trebuie să fie imparțiali, deschiși față de nou, să țină seama de probe și să fie dispuși să asculte puncte de vedere diferite. Aceștia trebuie să fie capabili să recunoască și să remedieze greșelile.

Amabilitate
Funcționarul va fi dedicat îndatoririlor sale de serviciu, corect, amabil și accesibil în raporturile cu publicul. În cadrul răspunsurilor la corespondență, la apelurile telefonice și la mesajele electronice, funcționarul va încerca să acorde tot sprijinul posibil și va răspunde la întrebările adresate cât mai complet și exact posibil.

Transparență
Funcționarii publici trebuie să fie dispuși să-și explice activitățile și să prezinte motivele acțiunilor lor.