Alegerile europarlamentare au "o importanță secundară", fiind mai degrabă un test național și un examen al guvernării, a apreciat Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, în cadrul unei mese rotunde privind scrutinul din mai organizată vineri de către Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Europarlamentarele de luna viitoare vor fi diferite față de cele din 2014 și față de alte alegeri pentru Parlamentul European.

Poziționarea candidaților se va face în funcție de liniile de demarcație: național - transnațional, global - european și de raportul UE - suveranitate națională, crede Alina Bârgăoanu, potrivit căreia se va accentua discursul de tip binar «noi și ei»: buni europeni, adevărați europeni - mai ales în țările din Europa Centrală și Est, în Franța și, posibil, în Germania.

"Acest tip de gândire binară sărăcește din start dezbaterea, împiedică aprofundarea altor teme și va prilejui o insistență pe discursul de tip moralizator de tip bine și rău, noi și ei", a declarat Alina Bârgăoanu.

În opinia sa, populismul, "transformat într-o etichetă pentru a demoniza orice ne e indezirabil", a devenit un tip de curent mainstream.

Brexit a avut deja loc

Referitor la Brexit, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA susține că, din punct de vedere retoric, el a avut deja loc și a produs efecte.

"Din punctul de vedere al comunicării cred că un efect catastrofal al Brexit e că a îngustat extrem de mult orice dezbatere cu privire la problemele UE, orice probleme legate de raportul dintre NATO și armată europeană, orice dezbatere privind raportul dintre dolar și euro, îndepărtarea de SUA, relația cu Rusia. Toate aceste subiecte sunt înăbușite și puse în spatele acestei amenințări de fundal: «nu vreți să ajungeți ca Marea Britanie»", a precizat Alina Bârgăoanu.

Cum pot fi protejate spațiile publice

Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde cu tema "Alegerile pentru Parlamentul European – numărătoarea inversă" a fost cel al știrilor false.

Fake news nu se referă nici la fake, nici la știri - spune Bârgăoanu - explicând că ar fi foarte simplu dacă fake news ar fi știri false pentru că acestea pot fi identificate.

Cum sursa haosului infomațional se află în online, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA propune protejarea spațiilor publice din punct de vedere tehnologic - prin interzicerea folosirii datelor personale ale utilizatorilor în scopuri electorale în timpul campaniei, pentru a evita demersuri de tipul Cambridge Analytica - și protecția din punct de vedere simbolic a spațiilor publice în legătură cu polarizarea, împărțirea lumii în bine și rău, noi și ei.

În ceea ce privește rețeta trolilor ruși de la fabrica din Sankt Petersburg, aceasta a fost una simplă, dincolo de exploatarea factorului tehnologic: "a turnat gaz pe focul care trebuie".

La rândul său, Angela Cristea, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, a subliniat că participarea la vot reprezintă un element esențial, în caz contrar "o minoritate din totalul cetățenilor cu drept de vot alege reprezentanți care apoi i-au măsuri care afectează sută la sută din populație".

Ea a pledat pentru un vot "informat", atrăgând atenția asupra minciunilor care "circulă liber" și cărora "le spunem fumos știri false".

Și Mădălina Manolache, șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, a atras atenția asupra asaltului dezinformării și al mișcărilor populiste.