Pentru premierul ungar Viktor Orban este o victorie. După ce Comisia Europeană a decis, în urmă cu un an, să priveze temporar Budapesta de aproximativ 28 de miliarde de euro din fonduri comunitare din cauza abuzurilor privind statul de drept, miercuri, 13 decembrie, urmează să anunțe eliberarea unei tranșe de zece miliarde de euro, scrie Le Monde.

În ultimele luni, liderul naționalist a acționat în direcția întăririi independenței justiției și a luptei împotriva corupției, susține executivul comunitar pentru a-și justifica decizia. În mai, Ungaria a adoptat într-adevăr o reformă a sistemului său judiciar prin care urmează să acorde în cele din urmă Consiliului Judiciar, responsabil cu numirea judecătorilor, bugetul și competențele care îi vor permite, teoretic, să își exercite misiunea în deplină independență.

Această reformă este însă considerată insuficientă de anumiți magistrați precum Anna Madarasi, purtător de cuvânt al asociației judecătorilor, Res Iudicata. „Președinții de curți pot fi oricând aleși în Consiliul Magistraturii”, subliniază ea, „chiar dacă sunt numiți indirect de guvernul din Ungaria. Sunt lucruri mărunte, dar care pot compromite imaginea independenței justiției”.

De remarcat faptul că deblocarea de fonduri are loc înainte de alegerea acestui nou Consiliu Judiciar. Programate pentru 8 ianuarie 2024, aceste alegeri vor avea o valoare de test, deoarece ne vor permite să vedem dacă magistrații maghiari reușesc cu adevărat să se elibereze de influența puterii, într-o țară în care anturajul direct al premierului s-a îmbogățit considerabil în condiții dubioase în ultimii ani, în deplină impunitate. 

„O coincidență nefericită”

„Avem în sfârșit un sistem anticorupție și un sistem judiciar cu adevărat consolidat în Ungaria? Răspunsul, în acest moment, este nu, chiar dacă s-au înregistrat progrese”, crede Marta Pardavi, membru al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. „Se pare că tehnica șantajului geopolitic a funcționat”.

Banii vor fi deblocați într-un moment în care Viktor Orban amenință cu veto, în cadrul Consiliului European din 14 și 15 decembrie, în privința deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și a ajutorului financiar de 50 de miliarde de euro pentru Kiev.

Lansată la sfârșitul anului 2022, procedura fără precedent care a permis Comisiei să înghețe fondurile maghiare presupunea luarea unei decizii înainte de 15 decembrie, adică înainte de a doua zi a reuniunii șefilor de stat și de guvern europeni, se arată la Bruxelles. În acest context, executivul comunitar nu a avut altă opțiune decât să se pronunțe zilele acestea /premergătoare reuniunii/.

„Este o coincidență nefericită faptul că anunțul deblocării fondurilor a fost făcut chiar înainte de summit. Comisia a așteptat prea mult, ar fi trebuit să deblocheze mai devreme fondurile maghiare”, consideră un diplomat european care, pe fond, apără decizia executivului comunitar.

Ursula von der Leyen, care ar putea candida pentru un al doilea mandat la șefia Comisiei după alegerile europene din iunie 2024, s-a temut de reacția unui Parlament European foarte sensibil pe problemele statului de drept. Dar președinta mai știe că va putea continua în fruntea Comisiei doar dacă toate statele membre o susțin și o propun aleșilor de la Strasbourg, care să aprobe realegerea ei. Asta înseamnă inclusiv Ungaria.

„Dacă Ungaria nu ar fi obținut deblocarea fondurilor, ar fi reclamat Comisia la Curtea de Justiție a UE și ar fi câștigat”, spune un diplomat european. „Dacă Comisia crede cu adevărat în reformele lui Orban, ar fi putut aștepta până la 8 ianuarie [data alegerii judecătorilor maghiari în noul Consiliu al Magistraturii], pentru a vedea cum sunt implementate reformele”, subliniază europarlamentarul Daniel Freund, din partea Verzilor, care a prezis „dificultăți” în privința realegerii doamnei von der Leyen dacă va candida din nou. 

Ucraina, „una dintre cele mai corupte țări din lume”

Eliberarea fondurilor europene va pune cel puțin capăt amenințărilor maghiare de veto împotriva Ucrainei? Cele două subiecte nu sunt legate, asigură Viktor Orban, cunoscut pentru apropierea de Rusia. Cu toate acestea, de săptămâni întregi critică „Bruxellesul” că „a solicitat contribuții suplimentare” pentru Ucraina „în timp ce țara noastră nu a primit fondurile europene cuvenite”.

Tonul folosit de Budapesta la adresa Kievului în ultimele zile nu ne permite să ne imaginăm o atitudine mai conciliantă la Consiliu. Ucraina este „una dintre cele mai corupte țări din lume”, a spus Viktor Orban în timpul recentei sale vizite la Paris, unde a luat cina cu Emmanuel Macron.

Miercuri, Parlamentul Ungariei ar urma să analizeze o rezoluție în care se precizează că „decizia de deschidere a negocierilor de aderare cu Ucraina este slab pregătită, inconsecventă și nu ține cont de interesele fundamentale ale Ungariei". Nu există nicio îndoială că Parlamentul va adopta acest text cu o largă majoritate.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA