Cum europarlamentarele se apropie, chiar dacă dezbaterea politică din România e acaparată de false teme și temeri, EurActiv a întrebat doi eurodeputați din S&D și un fost socialist despre cum văd alegerile din 2019 și teme de campanie.

EurActiv România, cu sprijinul Parlamentului European, DG Comunicare, a organizat vineri dezbaterea "Alegerile europarlamentare 2019: Europa, încotro?", dezbatere centrată pe temele de campanie, viitorul UE, reconfigurări în Parlamentul European, provocări interne și externe la adresa Europei.

Prezent la dezbaterea organizată la sediului Biroului de Informare a PE de la București, Cătălin Ivan, care tocmai și-a anunțat plecarea din Grupul socialiștilor (S&D), e de părere că în campanie nu pot fi discutate teme care nu interesează pe nimeni: "Trebuie să fie teme care sunt de interes pentru cei pe care trebuie să-I aduci la vot".

În acest context, el a citat un Eurobarometru realizat în fiecare an, începând cu 1992. Eurobarometrul are patru categorii: european, european-național (adică un cetățean se simte mai degrabă european și apoi național), național-european și național, iar cetățenii sunt întrebați în care dintre ele s-ar încadra. Astfel, la prima categorie în 1992 se încadrau 4% și anul trecut doar 2%, la european-național - 7% în 1992, la fel și anul trecut. Restul de 91%, sunt la categoriile național-european și național.

În opinia sa, anul viitor, #temele vor fi preponderent naționale, nu vor fi teme pur europene, și naționale în context european, cel mult".

Corupția ar trebui să fie una dintre ele, apoi emigrarea, în condițiile în care, în medie, nouă români pe oră părăsesc țara. 

Cătălin Ivan consideră că e greu de prezis cum va arăta viitorul Parlament, subliniind că noua mișcare anunțată de Guy Verhofstadt (ALDE), Matteo Renzi (S&D), Emmanuel Macron și Dacian Cioloș va reprezenta pentru S&D o lovitură "foarte mare": "Italienii au avut o delegație foarte mare, a doua din grup".

"Vor fi reconfigurări, vor apărea noi grupuri politice care vor rupe de prin toate și se vor reașeza..pe ce doctrină, pe ce direcție politică, îmi e greu să-mi dau seama...partide nu neapărat eurofobe, dar care pun în discuție construcția europeană vor avea o voce mult mai puternică în viitorul Parlament".

În marja conferinței, le-am adresat și altor doi europarlamentari români din Grupul S&D - Victor Boștinaru și Claudia Țapardel - câteva întrebări referitoare la alegerile de anul viitor.

EurActiv: În România, în campaniile precedente pentru europarlamentare au fost discutate mai ales teme interne, lucru valabil, mai mult sau mai puțin, și în restul statelor membre. Va fi la fel anul viitor? Ce teme importante de pe agenda europeană ar putea fi impuse și în campania din România? 

Claudia Țapardel: Nu cred că România face notă discordantă atunci când vine vorba despre tematica abordată cu prilejul campaniilor pentru alegerile europarlamentare. Temele de politică internă sunt importante pentru cei care intenționează să vină la vot, iar acest lucru va conta, mai ales că este cunoscut faptul că prezența la urne pentru europarlamentare este mai scăzută decât în cazul alegerilor parlamentare sau prezidențiale. Teme precum creșterea nivelului de trai, reducerea șomajului, bătălia pentru stoparea abuzurilor din justiție, se vor discuta cu siguranță și în campania pentru europarlamentare.

Este evident că felul în care România va gestiona Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene va fi o temă importantă în viitoarea campanie pentru Parlamentul European. În paralel cu temele interne, campania nu poate evita agenda europeană, care anul viitor va fi dominată de teme precum bugetul Uniunii Europene, combaterea terorismului și a migrației ilegale.

De asemenea, măsurile concrete pentru reducerea șomajului și creșterea economică, nevoia de investiții în infrastructură, se află la capitolul priorități pe agenda europeană, iar campania electorală din România nu are cum să le evite.   

Victor Boștinaru: Probabilitatea ca agenda internă să domine campania pentru alegerile europene este ridicată, pornind de la faptul că subiectele de politică internă sunt mai apropiate de interesul alegătorilor și al jurnaliștilor. Pe deasupra, sunt și mai conflictuale și mai capabile să producă breaking news. Doar că, de data aceasta, alegerile europene au o importanța crucială pentru însăși supraviețuirea Uniunii, și, deci, a locului și rolului țării noastre în cadrul Uniunii.

Așadar, dincolo de tentația facilă a recursului la temele interne, ar trebui să discutăm și să-l informăm pe alegătorul român asupra unor teme, în opinia mea, esențiale: ce fel de Uniune dorește România? Bazată pe diviziuni, pe cercuri concentrice, pe state membre de categoria a I-a sau a II-a sau dimpotrivă, o Uniune a egalilor în care solidaritatea să nu fie doar un cuvânt de campanie electorală? Ce fel de Politică de Coeziune își propune să sprijine România? Va supraviețui Politica de Coeziune așa cum e ea astăzi? Ce fel de Politică Agricolă Comună vom susține și cum vom putea face ca ea să trateze egal toate statele membre, inclusiv în ceea ce privește subvențiile către fermieri? În sfârșit, ce cred românii despre viitorul Politicii de Apărare a Uniunii Europene și cum ar trebui aceasta să se raporteze la relațiile cu NATO, din perspectiva unui stat care se confruntă constant cu amenințarea rusă? 

EurActiv: La nivel european, social-democrația a pierdut mulți votanți în ultimii ani. Care sunt cauzele?

Claudia Țapardel: Este greu de spus la ora actuală ce se va întâmpla la nivel european cu partidele social-democrate. În Europa, nu doar social-democrații au pierdut din votanți. Cu aceeași problemă se confruntă și popularii europeni, dar și liberalii. Principala cauză este creșterea puternică a partidelor populiste și extremiste, care nu fac altceva decât să profite de pe urma contextului internațional, evenimente precum Brexit sau creșterea valului de migranți contribuind la nemulțumiri sociale în țările în care partidele populiste au câștigat teren.

Există un pericol foarte mare de a crește populismul și pentru prima dată s-ar putea ca popularii și socialiștii să nu mai poată face majoritate în Parlamentul European. Este nevoie de o mobilizare în plus pentru a nu se ajunge în situația ca partidele populiste sau extremiste să se așeze la masa negocierilor pentru viitoarea majoritate în Legislativul european.

Din această cauză, alegerile europarlamentare din 2019 sunt cele mai importante din întreaga istorie a Parlamentului European și sunt convinsă că partidele social democrate europene, inclusiv PSD, vor avea un cuvânt greu de spus la viitorul scrutin european.

Victor Boștinaru: E greu să identifici în cuvinte puține cauzele eroziunii generale a partidelor tradiționale mainstream, inclusiv cele social-democrate. Această criză se resimte la nivel european și are legături cu evoluția societății post-industriale, cu emergența erei tehnologiei informației și a comunicării care schimbă natura relației dintre partid și electorat, cu greșelile și concesiile făcute de social-democrație, inclusiv în perioada crizei economice, precum și cu creșterea nemulțumirii în interiorul societăților europene, ca urmare a adâncirii prăpastiei dintre bogați și săraci.

Alegerile europene vor reprezenta o imensă provocare pentru toate partidele tradiționale și de aici dificultatea stabilirii unor mecanisme de cooperare în interiorul Parlamentului European, de după alegeri, pentru a garanta o majoritate pro-europeană relativ stabilă.

Criza partidelor tradiționale are legătură și cu războiul hibrid cu care se confruntă UE și cu încercările unor actori extra-comunitari de a ruina credibilitatea acesteia: de la infiltrări în sânul și la vârful societății, la fakenews, lucruri dificil de gestionat în societăți deschise cum sunt cele ale Uniunii Europene. 

EurActiv: Credeți că S&D va putea să-și păstreze același număr de mandate sau chiar să câștige mai multe la alegerile europarlamentare din mai 2019?

Claudia Țapardel: Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților trebuie să-și propună să câștige mai multe mandate la alegerile europarlamentare, iar la acest lucru va contribui și Partidul Social Democrat, care guvernează în mod legitim, după ce românii și-au exprimat un vot masiv în favoarea PSD la alegerile din decembrie 2016, punând în aplicare cel mai ambițios Program de Guvernare din ultimii ani.PSD este o formațiune politică de bază în cadrul Partidul Socialiștilor Europeni, în condițiile în care tot mai puține guverne din Uniunea Europeană sunt conduse de partide socialiste.

De asemenea, PSD pornește cu prima șansă în România la alegerile europarlamentare și va da cel mai mare număr de europarlamentari dintre toate partidele românești participante la scrutin.

Victor Boștinaru: Prezența socialiștilor în Parlamentul European s-a dovedit un factor esențial în ceea ce privește stabilitatea și evoluția proiectului european, în primul rând prin contribuțiile Grupului nostru la adoptarea legislației europene în diverse domenii cum ar fi impozitarea și taxarea corectă a multinaționalelor, combaterea evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale, introducerea salariului egal pentru munca egală la același loc de muncă, ca să mă refer la cele mai actuale și importante proiecte la final de legislatură. De aceea îmi doresc ca grupul meu să-și păstreze acest rol și să gândească, încă de pe acum, mecanisme de cooperare cu celelalte partide europene pentru a preveni fragmentarea sau blocajele în activitatea Parlamentului European.