În forma sa modificată, PNRR include și capitolul REPowerEU.

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro.

Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde, potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

• Citește și Ghinea îl face "prost" pe Ciolacu, după ce premierul s-a plâns că nu a găsit în Guvern PNRR-ul

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice.

Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro.

De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.

Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.

Adrian Câciu, ministrul investițiilor și proiectelor europene, susține că e vorba de „un succes mare pentru România și pentru corecta gestionare și prioritizare a investițiilor din PNRR”.

El mai spune că MIPE a reașezat obiectivele din Plan pentru ”a accelera tranziția verde, digitală, asistența medicală, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația și, nu în ultimul rând, fiscalitatea”.

”Limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a declarat Adrian Câciu.

Ce urmează

Consiliul are acum la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.

După ce Consiliul va aproba planul, România va primi 288 de milioane de euro sub formă de prefinanțare din fondurile REPowerEU, potrivit unui comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România/

În cadrul MRR, România a primit până acum 9,06 miliarde de euro: 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13 % din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde de euro în luna octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde de euro în septembrie 2023.

Comisia va autoriza noi plăți cu condiția atingerii la nivel satisfăcător a jaloanelor și a țintelor stabilite în planul revizuit de redresare și reziliență al României, care să reflecte progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.