„Cercetările noastre arată că oamenii sunt cu adevărat îngrijorați cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai mulți cetățeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce privește informațiile pe care le primesc și sunt conștienți de potențialele elemente perturbatoare menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene.

„Pentru legitimitatea democrației europene, este esențial ca cetățenii să își exercite dreptul de vot. Iată de ce noi toți, instituțiile UE și statele membre trebuie să ne protejăm alegerile și să ne consolidăm democrația”, a adăugat el.

În luna mai a anului viitor, cetățenii Uniunii Europene își vor alege reprezentanții în Parlamentul European. 

Încă din septembrie, Comisia Europeană a prezentat deja un set de măsuri concrete pentru a se asigura că alegerile de anul viitor sunt organizate în mod liber, echitabil și sigur. Măsurile includ o mai mare transparență a publicității politice online și posibilitatea de a impune sancțiuni pentru utilizarea ilegală a datelor cu caracter personal în scopul influențării în mod deliberat a rezultatelor alegerilor europene.

Circa 42% din europeni au mers la urne pentru alegerile europene din 2014, iar sondajul Eurobarometru a încercat să evidențieze ce i-ar putea incita pe mai mulți europeni să se prezinte la vot. Astfel, 43% din respondenți ar dori să primească mai multe informații cu privire la UE și la impactul acesteia asupra vieții lor de zi cu zi, iar 31% din respondenți doresc ca la alegeri să candideze mai mulți tineri.

Dar sondajul a arătat și că europenii sunt îngrijorați cu privire la riscul unor interferențe în cadrul alegerilor. Astfel, circa 60% dintre repondenți se declară îngrijorați că alegerile pot fi manipulate prin atacuri cibernetice sau că alegerile ar putea fi influențate de actori străini și de grupuri infracționale, iar două treimi dintre europeni sunt îngrijorați că datele personale ar putea fi utilizate pentru a le transmite anumite mesaje politice.

Cu toate acestea, europenii consideră, cu o majoritate covârșitoare, că modalitățile de combatere a acestor amenințări sunt: asigurarea unei mai mari transparențe în ceea ce privește platformele online de comunicare socială, inclusiv prin indicarea clară a persoanelor care se află în spatele publicității online; oferirea de șanse egale tuturor partidelor politice în ceea ce privește accesul la servicii online care să le permită să concureze pentru a atrage atenția alegătorilor; acordarea dreptului la replică pentru candidați sau partidele politice pe platformele de comunicare socială și introducerea în mediul online a aceleiași perioade în care campania este interzisă precum cea care există deja pentru mass-media tradițională.