"Am plâns privind filmul [Recorder, despre românii care nu au putut vota]".

  • Filmul despre care vorbește Oana Marinescu poate fi văzut aici sau în subsolul articolului.
  • Oana Marinescu s-a ocupat de organizarea alegerilor în 2008, când era director general pentru diplomație publică în Ministerul Afacerilor Externe. Marinescu povestește experiența sa de atunci și trage concluzii cu privire la intenția din spatele modului de organizare în străinătate a scrutinului din 2019. 

    La scrutinul din 2008, lucram in MAE. Am luat parte la pregătirea alegerilor, eu gestionând campania de comunicare.

    Decizia politică la acel moment a fost să nu se repete scandalurile din 2004, cand oamenii nu putuseră vota. Echipa de organizare a găsit diverse solutii, precum suplimentarea secțiilor, a ștampilelor și a tuturor materialelor electorale.

    Eu am propus să facem o campanie de comunicare, prin care să informăm oamenii asupra modului în care își pot exercita dreptul la vot, astfel încât să prevenim unele probleme din trecut. Mesajele pentru români au vizat cu precădere ce acte să aibă la ei, apelul să vină dimineața și să nu mai lase votul pe seara, informări cu privire la cele mai apropiate secții de votare, procedura de vot.

    Pentru presă am transmis informații

    În 2008, deși au fost mai multi alegători decat în 2004, nu au fost incidente. A fost și datorită organizarii, și datorită comunicarii. Atunci am deschis contul de Twitter al MAE și eu eram cea care tweetărea de zor, pentru că la românii din străinatate acest canal ajungea în mod direct. Și feedbackul s-a văzut.

    Campania în sine a fost o premieră, nu doar contul de Twitter. Mi-a luat ceva timp să reușesc să obțin sprijinul pentru idee, dar am știut că este ceea ce e drept să fac: oamenii au dreptul să voteze oriunde s-ar afla si au dreptul sa fie informati. Am simtit ca era de datoria mea sa imping lucrurile in directia aceasta.

    Desigur, în 2019 au fost mai multi alegători decât în 2008. Dar, cu mijloacele de analiza ale MAE, se putea face o analiză, prin urmare și o estimare mult mai apropiată de realitate a nevoilor pentru organizarea alegerilor, astfel încât dreptul la vot să fie respectat. Ambasadorii trimit informări cu privire la comunitățile românești, știu cum sunt localizate, pot să facă estimări pentru a asigura nevoile de organizare.

    Se poate face și o anticipare de risc: scenarii despre cum se procedează dacă vin neașteptat de mulți oameni la vot. Dacă faci lucrurile acestea din timp, iți pregatesti cadrul legal pentru a putea să iei masuri de urgență - cum ar fi prelungirea votului în străinătate, având în vedere că este o circumscripție specială și atipică. Să nu uitam că pt #referendumul#urii, Guvernul a decis să țina secțiile deschise timp de 2 zile.

    În MAE sunt oameni care pot face așa ceva și sunt oameni de bună-credință. Ce face diferenta este decizia politica și viziunea la nivelul conducerii ministerului. Dacă făceau o analiză corectă a votului din 2014, era imposibil sa nu anticipeze faptul că prezența în strainatate va fi masivă. Sau poate anticiparea a fost, iar decizia a fost contra intereselor românilor.

    Am scris aceasta postare strict pe baza experienței mele din MAE și fără sa am informații din interior, legate de modul de organizare a alegerilor din 2019. Sunt convinsa că în MAE sunt acum diplomați la fel de frustrați de ceea ce s-a întamplat, la fel ca românii care au facut cozi de ore în șir și nu au putut să voteze. Sunt convinsă că alegerile puteau fi organizate mai bine. Sunt convinsă că legea privind votul în străinătate, cu care s-a împăunat un fost ministru de Externe, putea fi adoptată în toți acești ani.

    Toate astea ar fi fost posibile dacă exista voința politică de a sprijini românii din străinatate și dacă politicienilor nu le era frică de ei, de faptul că nu îi pot controla cu mijloacele obișnuite.

     

    Voința politică a fost ca românii din străinătate să fie trădați.

    În 2008, unul din argumentele pe care le-am adus colegilor mei din MAE, care imi spuneau că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) trebuie sa-și informeze alegătorii, a fost ca MAE are prin lege atributiile privind relația cu diaspora.

    Deci e normal ca MAE să ii informeze, în colaborare cu AEP. Colegii și conducerea ministerului [de atunci - n.r.] au înteles. La momentul respectiv, AEP a intrat ca partener in campanie, după ce le-am prezentat proiectul.

     

    În 2019, MAE și-a incălcat atribuțiile în relatia cu românii din străinătate. Cu concursul Guvernului, pentru că numărul de sectii de votare se stabileste de Executiv.

    Iar deciziile din cel mai consensual Guvern al Romaniei știm cum se luau.

    Notă: Comentariu preluat de pa pagina FB, cu permisiunea autoarei.