Inflația alimentară cu două cifre, salariile care se chinuie să țină pasul, chiriile care cresc, benzina de peste doi euro pe litru... și o observație: în Uniunea Europeană, grecii sunt printre cei mai defavorizați în privința condițiilor de trai, conform celui mai recent studiu Eurostat.

Potrivit Institutului European de Statistică, în 2023 Grecia avea un PIB pe cap de locuitor exprimat în standarde de putere de cumpărare echivalent cu 67% din media europeană, adică locul 26 între cele 27 de state membre - doar Bulgaria e mai jos.

Diferențe uriașe

Acest instrument statistic este folosit frecvent de Eurostat pentru a evalua bogăția reală a cetățenilor europeni, prin ștergerea diferențelor de prețuri între țări. Suficient pentru a evidenția disparități imense între cei douăzeci și șapte: luxemburghezii, în fruntea clasamentului, au, de exemplu, un nivel de bogăție de 2,4 ori mai mare decât media europeană.

Francezii sunt aproape de medie, în timp ce grecii au un PIB real pe cap de locuitor cu o treime mai mic, pe penultima poziție. Pentru guvernul lui Kyriakos Mitsotakis, al cărui bilanț economic este principalul motiv de mândrie, statisticile sunt dure.

În Grecia, un „miracol economic” cu două viteze

Cu o creștere peste media europeană (2,2% în 2023), aflată pe calea reducerii datoriilor, Grecia a recâștigat într-adevăr încrederea investitorilor, iar premierul grec nu a ezitat să facă din asta un argument electoral. „Grecia și-a petrecut ultimul deceniu îndepărtându-se de Europa, va petrece următorul convergând spre ea”, a declarat Alexis Patelis, consilierul economic al liderului, în urmă cu câteva săptămâni.

Îmbunătățirea este de așa natură, încât țara a părăsit categoria „nerecomandat” a două dintre cele trei agenții de rating majore (S&P și Fitch) și a fost încoronată drept „economia cu cea mai bună performanță din 2023” de revista „The Economist”.

Dar „miracolul economic” grecesc, așa cum se laudă Kyriakos Mitsotakis, nu este încă o realitate pentru o mare parte a populației, care suferă după un deceniu de recesiune istorică și austeritate. În 2009, înainte de criză, PIB-ul real pe cap de locuitor al grecilor măsurat de Eurostat încă se ridica la 95% din media europeană.

Cost ridicat al vieții

În 2024, salariul minim  a fost majorat de la 780 la 830 de euro brut (a doua creștere în doi ani), dar salariul mediu anual este încă cu 25% sub nivelul de dinainte de criză. Pensiile încă suferă după unsprezece planuri succesive de reducere.

Costul vieții este, de asemenea, ridicat: deși grecii sunt printre cei mai săraci din Uniunea Europeană, Grecia se află, pe de altă parte, pe locul 18 în ceea ce privește nivelul prețurilor în rândul celor douăzeci și șapte, din nou conform Eurostat.

Guvernul nu poate opri inflația prețului la alimente, în creștere cu 6,7% față de anul trecut în februarie. Prețurile carburanților sunt, de asemenea, în creștere, în timp ce chiriile au crescut cu 20% din 2018, potrivit Băncii Greciei. Consecință: 26,3% din populație, sau 2,7 milioane de oameni, sunt expuse riscului sărăciei. O cifră stabilă din 2010.

sursa: RADOR RADIO ROMANIA