Într-o variantă provizorie a agendei strategice pentru 2019-2024, care are drept rol ghidarea instituțiilor UE, liderii statelor membre prioritizează politicile privind migrația în defavoarea altor zone de interes, dar nu uită de îmbunătățirea economiei, combaterea schimbărilor climatice și consolidarea Europei ca actor global.

Documentul, obținut de EURACTIV, creionează astfel cele patru priorități ale UE în următorii cinci ani, practic perioada în care va funcționa noul Parlament European și noua Comisie, dar și modalități prin care obiectivele pot fi îndeplinite.

Prioritatea numărul unu este „Protejarea cetățenilor și a libertăților”, iar agenda strategică susține că verificările eficiente la granițele externe ale UE sunt o condiție esențială pentru a menține legea și ordinea în blocul european, iar alte politici depind de acestea. „Mai întâi și înainte de toate, trebuie să asigurăm integritatea spațiului nostru fizic. Trebuie să știm și să fim noi cei care decid cine calcă pe teritoriul UE”, se arată în document.

Pentru a asigura acest lucru, draftul precizează că UE va menține și chiar extinde relațiile cu statele din care vin cei mai mulți imigranți, precum Libia și Turcia.

Mai mult, liderii insistă că sunt hotărâți să găsească o cale de a reforma politica de azil și migrație, care trenează de mult timp la nivelul Consiliului.

Rolul principal jucat de migrație în strategia UE nu este surprinzător, date fiind discursurile publice anti-imigranți ale unora dintre șefii de stat și de guvern. Agenda strategică va mai fi amendată de miniștrii statelor UE în întâlnirile de Consiliu din 11, 13 și 17 iunie, înainte de a fi aprobată de liderii statelor membre în Consiliul European de Vară din 20-21 iunie.

Strategia privind obiectivele climatice nu este la fel de ambițioasă. Mai întâi, prioritatea strategică „Construirea unui viitor mai prietenos cu mediul, verde, echitabil și incluziv” este abia a treia, după asigurarea granițelor și dezvoltarea economică. Dar, mai important, chiar dacă strategia precizează că politicile UE trebuie să fie în acord cu obiectivele asumate în Acordul de la Paris și că blocul european trebuie să-și reducă emisiile pentru a atinge neutralitatea din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, dar nu stabilește niciun termen limită.

De fapt, negocierea neutralității privind emisiile de dioxid de carbon este în continuare blocată. Comisia, Parlamentul și aproape jumătate din statele membre ar vrea ca până în 2050 UE să absoarbă mai multe emisii decât produce, dar scepticismul celorlalte state membre blochează ajungerea la un acord.

În contextul discuțiilor privind extinderea, liderii europeni spun că politicile UE trebuie combinate cu „disponibilitatea de a ține ușa deschisă pentru cei care doresc și au capacitatea de a intra în familia europeană”. În plus draftul de agendă strategică susține că UE trebuie „să facă pașii necesari pentru a asigura funcționarea corectă a (zonei) Schengen”. Recent, Olanda a confirmat că se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.