Care sunt motivele pentru care locuitorii unei comune ar vota la europarlamentare? Locuitorii a două localități din Ardeal ar vota, în primul rând, pentru România europeană, apoi pentru dezvoltare regională, respectiv pentru schimbare.

130 de tineri fermieri, liceeni, alți membri ai comunității Gâllgăului, precum și din comuna vecină, Câțcău, au participat la dezbaterea eduVOTE în satul tău. Aceștia au primit cartonașe pe care,dacă au dorit, au putut să noteze motivul pentru care ar vota pe 26 mai.

15 au spus că votează pentru România europeană, 10 - pentru dezvoltare regională, 7- pentru schimbare în bine, 4 - pentru dezvoltarea tinerilor fermieri, 3 - pentru Europa, 2 - pentru integritate, 1 - pentru educaţie, 1- pentru justiţie. 

- informația pe scurt: principalele concluzii -

1. Comunitatea votează în special pentru dezvoltarea locală și pentru a fi în Europa

2. Asocierea este esențială pentru fermeri; rezerve apar pe fondul amintirilor despre CAP-uri
3. Satele s-au depopulat. Chiar dacă primăriile fac investiții, e nevoie de mai mult, de politici corente la nivel național și european
4. Asociațiile cu acțiune locală îi ajută pe fermieri să înțeleagă cum pot accesa finanțări europene și cum se pot dezvolta pe o piață ofertantă – atât internă, cât și a Uniunii Europene.
5. Pentru un avantaj competitiv semnificativ, este importantă prelucrarea produselor. 

Europarlamentarul Daniel Buda: "Votul e mai tare decât glonţul"

Europarlamentarul venit la Gâlgău-Sălaj, a spus că instituţiile europene sunt prea puţin cunoscute; după cel de-al doilea Război Mondial, Uniunea Europeană şi-a dorit să asigure pacea şi stabilitatea şi a reuşit în acest demers.

„Imaginaţi-vă cum ar arăta unele comunităţi locale fără fondurile europene. Astăzi nu putem concepe existenţa vieţii noastre în afara UE, dar apar şi persoane care critică Uniunea.” – a mai spus Daniel Buda. 

De ce la vot? 

„Este o pierdere pentru democraţie să nu te duci să votezi”, consideră un licean, în timp ce altul a spus că „în ’89 au murit niște oameni pentru a avea noi drept de vot”.

Profesor Augustin Şomcutean, dirigintele cls a XII-a, Liceul Tehnologic nr.1, Gâlgău, crede că fondurile europene au scos din letargie multe din activităţile din România, în special agricultura. Politicile nu sunt suficiente, trebuie să educi oamenii să ştie ce să facă cu banii: „poţi să-i dai unui profesor un salariu de 3.000 de euro şi şcoala tot nu va fi performantă, trebuie să fie mai multă implicare, trebuie muncă multă”, spune profesorul Șomcutean.

Ce face Parlamentul European, concret, pentru fermieri – potrivit europarlamentarului Daniel Buda

• După 2020, subvenţiile pentru România vor creşte. În alte state, subvenţiile vor scădea, urmare a plecării Marii Britanii. Noi am reuşit în PE să punem pe masă nevoile fermierilor din România.
• Am reuşit să modificăm regulamentul, astfel că după 2020 şi persoanele de peste 40 de ani vor putea obţine fonduri de până la 100.000 de euro, dacă vor să se apuce de agricultură.
• Am mai reuşit că modificăm procedurile de absorbţie a fondurilor, astfel încât acestea să fie similare în toate ţările. De asemenea, am prevăzut ca statele membre să nu mai aibă posibilitatea să adauge condiţionalităţi suplimentare.
• În cazul agriculturii, e nevoie ca fermierii să se asocieze pentru a putea accesa mai multe fonduri.
• România are o problemă: exportă grâul brut şi e campioană la produse congelate, la fel şi cazul porumbului, trebuie să dezvoltăm sectorul de procesare. 

• Primarii au salvat faţa României în privinţa absorbţiei fondurilor europene.

• „E important să mergeţi la vot pe 26 mai, în 1989 alţii au murit pentru ca noi să putem alege pe cine vrem, prin vot sunteţi stăpânii acelora pe care-i votaţi."

• În opinia mea, Parlamentul European este cea mai importantă instituţie, e important ca acolo să meargă oameni care înţeleg realităţile din România.

• Satul european se depopulează, venim cu propuneri pentru a-i păstra pe tineri la sate.

• În ceea ce priveşte produsele bio, vom da bani mai mulţi pentru o agricultură biologică, pentru a contribui la creşterea calităţii aerului şi a sănătăţii oamenilor.


Asocierea aduce beneficii clare, deși unii fermieri au rezerve din cauza fostelor CAP

Fără asociere, e greu să faci dezvoltare la sat – a fost una dintre concluziile dezbaterii. Asocierea în mic  are în oglindă chiar principiile care stau la baza Uniunii Europene.  

"Rezerva pe care o au oamenii în privința asocierii nu se întâlnește doar la fermierii din România ci la toate statele care au trăit multă vreme sub acele cooperative agricole de producție, CAP-urile cum le știam”, spune Daniel Buda, europarlamentar.

„Aici intervine rolul statului. Statul trebuie să vină și să faciliteze acest proces de asociere, să creeze facilități fiscale, pe termen lung. Acestea să aibă durată în timp, astfel încât ei să aibă încredere că pot să se asocieze, pentru a putea să-și creeze capacități care să le permită să reziste pe piață – a mai spus europarlamentarul. Asocierea este esențială în agricultură. În România era 5% asociere.  Nu poți trai nemțește dacă tu muncești românește. Dacă vrei să trăiești nemțește, trebuie să muncești nemțește.” – a adăugat Daniel Buda.

Primarul comunei Gâlgău, Cristian Ungur, a spus că satul românesc este depopulat și că la sat este nevoie de forță de muncă.

 

"Este nevoie ca satul românesc să prindă viață să fie populat ca odinioară.” - Cristian Ungur, primar Gâlgău

„Cei care au plecat în străinătate, de regulă, au plecat pentru a-și face bani pe care să-i investească în casele lor, în confortul lor, într-o viață mai bună. Cu toții privesc Europa ca fiind un beneficiu major pentru dezvoltarea atât a familiilor lor, cât și a localităților din care pleacă.  Ei pleacă pentru că oportunitatea de a face bani într-un timp mai scurt, pe care cam toți se gândesc să revină să-i investească în zona din care au plecat. Căutăm soluţii, dar n-o să le găsim singuri, politicienii trebuie să se implice.” – a mai spus Ungur. Acesta este optimist: "dacă va fi un climat prielnic pentru a-şi face o familie la ţară, cu siguranţă tinerii se vor stabili aici".

Primăria a atras şase milioane de euro pentru infrastructură, într-o perioadă scurtă, iar primarul comunei spune că ar trebui simplificate unele proceduri: „pentru fiecare proiect, ne ducem la AFIR cu un portbagaj de documente, e foarte multă hârţogărie, cu greu putem face faţă.”


Ioan Aurelian Cozma, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Valea Şomeşului a vorbit despre fondurile atrase pentru comunele de pe Valea Şomeşului: apă şi canalizare în două comune, un fond francez privind dezvoltarea apiculturii; "tot pentru apicultură am accesat bani de la americani; avem o zonă ecologică, nu mai avem poluatori, zona e bună pentru apicultură.” - spune Cozma. ADI îi ajută pe oameni să acceseze fonduri, îi îndrumă, îi sprijină să completeze documentele. Lipsa curajului, dezinformările îi fac pe oameni reticenți în a accesa fonduri.

  • VIDEO Interviu Ioan Aurelian Cozma, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Valea Someșului: Îi prima dată când vine un europarlamentar la noi, în zona rurală.

Ce îi motivează pe fermieri să meargă la vot: Funcționăm prin fonduri europene

Mai mult pe EurActiv »