În proiectul CNA se spune că "radiodifuzorii publici și privați pot acorda acces competitorilor electorali numai prin emisiuni de promovare electorală, de dezbatere electorală și spoturi electorale”.

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26 mai, care are loc prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale, se desfășoară în condițiile stabilite de Legea nr. 33/2007.

Astfel, articolul 2 din proiectul de decizie spune că partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și candidații independenți, denumiți în continuare competitori electorali, au acces la serviciile de radio și de televiziune, publice și private, numai în emisiunile prevăzute de prezenta decizie.

Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul emisiunilor prevăzute în prezenta decizie, reflectarea desfășurării campaniei electorale, cu respectarea următoarelor principii: echitate - competitorii electorali trebuie să aibă posibilitatea de a se face cunoscuți electoratului; echilibru - prezentarea competitorilor electorali proporțională cu importanța evenimentelor electorale; imparțialitate - obligația radiodifuzorilor de a trata competitorii electorali obiectiv și echidistant.

De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua alegerilor europarlamentare și până la închiderea urnelor se interzice prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. Cu 24 de ore înainte de începerea alegerilor și până la închiderea urnelor este interzisă difuzarea emisiunilor de promovare electorală, de dezbatere electorală și a spoturilor electorale, conform textului.

Potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), la data de 28 februarie, în Registrul electoral erau înscriși 18.937.258 de cetățeni români cu drept de vot.

În România au intrat în competiția pentru Parlamentul European 23 de formațiuni politice și șapte candidați independenți, conform Biroului Electoral Central (BEC). Ordinea acestora pe buletinele de vot poate fi consultată AICI.

Numărul total de europaramentari de la Strasbourg care ar intra să facă parte din nou legislatură este de 751, dar componența poate fi schimbată de Brexit. În condițiile în care Marea Britanie nu va mai avea reprezentanți în legislativul de la Strasbourg după ieșirea din Uniunea Europeană, numărul total al eurodeputaților scade la 705. Din acest total, României i-ar putea reveni 33 de locuri.

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a explicat pentru EurActiv România condițiile în care României îi revin 32 sau 33 de locuri în Parlamentul European:

• "Asta va depinde de termenul de 23 mai. Este un termen în care, dacă ratifică Acordul de retragere (din UE - n.r.), atunci nu se mai țin alegeri în Marea Britanie și revenim la 33 de locuri. Dacă până la 31 octombrie ar ratifica Acordul sau s-ar produce retragerea efectivă, atunci fiecare țară cu drept ar avea mai multe locuri".

Guvernul, prin OUG 6/2019, a introdus sistemul electronic de monitorizare a prezenței la vot, iar Ministerul de Interne informează că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Institutul Național de Statistică (INS), asigură implementarea și operaționalizarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal – SIMPV. 

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai, potrivit prevederilor legale aplicabile, românii plecați în străinătate nu pot să votează prin corespondență. De asemenea, legislația în vigoare nu prevede necesitatea înscrierii cetățenilor români în Registrul electoral cu adresa de reședință sau domiciliu din străinătate. (Detalii)

Cine intră în lupta pentru Parlamentul European:

PSD are o listă de 43 de candidați, deschisă de fostul ministru al Fondurilor Europene, Rovana Plumb, fosta jurnalistă Antena 3 Carmen Avram și de președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda.

PNL intră în campanie tot cu 43 de candidați, lista fiind deschisă de fostul prezentator Realitatea TV Rareș Bogdan, urmat de primarul Municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, și de actualul europarlamentar Siegfried Mureșan. 

Alianța 2020 USR PLUS numără tot 43 de pretendenți pentru fotoliul de europarlamentar, lista fiind deschisă de fostul premier Dacian Cioloș, fostul ministru al Fondurilor Europene în Guvernul tehnocrat, Cristian Ghinea, și de fostul ministru al Muncii din același Guvern, Dragoș Pîslaru. 

ALDE deschide lista celor 42 de candidați cu actualii eurodeputați Norica Nicolai și Renate Weber, urmate de fostul președinte al AEP, Daniel Barbu, urmărit penal în prezent de DNA.

Pro România are 33 de candidați, primii trei fiind președintele formațiunii, Victor Ponta, comisarul european Corina Crețu și fostul prim-ministru Mihai Tudose.

PMP are 43 de candidați, iar fostul președinte Traian Băsescu și liderul formațiunii, Eugen Tomac, speră să ajungă în Parlamentul European. 

UDMR merge tot cu 43 de candidați, pe primele locuri fiind actualul eurodeputat Winkler Iuliu, urmat de președintele Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), Vincze Lorant.

De asemenea, UNPR a depus la BEC o listă de 43 de candidați, deschisă de Ilie Năstase și Anghel Iordănescu. După ce fugarul Sebastian Ghiță s-a retras din cursă, președintele PRU, Bogdan Diaconu, este pe primul loc al listei formațiunii pentru alegerile europene.

Dreapta Liberală (DL) deschide lista cu președintele partidului, Viorel Cataramă, care este urmat de mai mulți antreprenori, în timp ce eurodeputatul neafiliat Cătălin Ivan (fost PSD) candidează pentru alegerile europarlamentare din partea noului partid PRODEMO, iar Partidul Democrației și Solidarității - Demos are o listă de 12 candidați.

În competiția alegerilor europarlamentare din 26 mai sunt înscriși și șapte candidați independenți: Ana-Daniela Dobre, Octavian-Iulian Tiron, Gregorian Carmen Tudoran, George-Nicolae Simion, Peter Costea, Gabriela-Ștefania Nuț, Luminița Velciu.

Potrivit ultimului sondaj realizat de Parlamentul European, PSD ar lua 29% din voturi, PNL - 24,7%, Alianța 2020 USR PLUS ar obține 14,2%, ALDE - 10,7%, Pro Romania - 9,6%, iar UDMR și PMP ar fi foarte aproape de prag, cu 5%, respectiv 4,7%, din opțiunile electoratului.

PSD și PNL rămân principalele forțe politice din România

Conform ultimului sondaj INSCOP Research, realizat în perioada 5 - 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, PSD și PNL sunt aproape la egalitate în intenția de vot pentru alegerile europarlamentare.

La ultimele alegeri europarlamentare, prezența la urne în România a fost de 32.44%, în timp ce prezența la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 42,61%.