EurActiv România, cu sprijinul Parlamentului European, DG Comunicare, a organizat vineri dezbaterea "Alegerile europarlamentare 2019: Europa, încotro?", dezbatere centrată pe temele de campanie, viitorul UE, reconfigurări în Parlamentul European, provocări interne și externe la adresa Europei.

Prezent la dezbatere, eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, vicepreședintele Grupului popularilor europeni, a declarat că alegerile de anul viitor vor fi diferite de cele precedente, deoarece în ultimii ani s-au întâmplat multe lucruri: Brexit, referendumul pentru independență din Catalonia, Italia - cu un partid de extremă dreapta în coaliția de guvernare, ascensiuena populismului peste tot în Europa, plus criza migrației, dar și presiunea Rusiei și a SUA, în sensuri diferite.

În opinia sa, în foarte multe state se va discuta despre teme europene, în altele, inclusiv în România, vor fi discutate teme naționale.

Marinescu consideră că există pericolul foarte mare de creștere a populismului și, pentru prima dată, s-ar putea ca popularii și socialiștii să nu mai poată face majoritate în PE. În acest context, eurodeputatul PPE apreciază că va conta foarte mult dacă se va ajunge la un acord privind bugetul post-Brexit înainte de alegeri. Populiștii ar putea exploata în favoarea lor faptul că UE nu a fost în stare să adopte un buget.

Cât despre teme, Marian-Jean Marinescu declară că migrația va fi tema principală în unele țări: Germania, Grecia, Italia, poate Ungaria, în alte state va fi corupția - România, iar state precum Franța și Spania - terorismul.

În România - spune Marinescu - vom discuta mai mult despre corupție, justiție, mai puțin despre economie.

Despre importanța alegerilor de anul viitor i-am pus două întrebări și purtătorului de cuvânt al PPE, Siegfried Mureșan.

EurActiv: În România, în campaniile precedente pentru europarlamentare, au fost discutate mai ales teme interne, lucru valabil, mai mult sau mai puțin, și în restul statelor membre. Va fi la fel anul viitor? Ce teme importante de pe agenda europeană ar putea fi impuse și în campania din România?

Siegfried Mureșan: De data aceasta va fi diferit, mai ales în România, din următorul motiv: deținem președinția Uniunii Europene. Ca atare, temele europene vor juca un rol mult mai mare în spațiul public din România, iar oamenii vor avea o șansă mult mai bună de a distinge între politicienii care într-adevăr au ceva de spus pe teme europene și pot reprezenta bine țara noastră in Europa și oamenii politici care nu sunt credibili în Europa și care încearcă să-și ascundă lipsa de competență în domeniul afacerilor europene.

În plus, familiile politice la nivel european vor juca de această dată un rol mult mai mare.

Noi, Partidul Popular European, vom alege pe 8 noiembrie candidatul nostru pentru poziția de președinte al Comisiei Europene. Vor fi, așadar, mai mult de 6 luni în care acest candidat se va afla în campanie în toată Uniunea și va veni cu siguranță de mai multe ori in România.  

Mai mult, multe dintre temele care preocupă cetățenii in momentul de față au o componentă europeană. Siguranța cetățeanului, cum combatem terorismul, cum oprim migrația ilegală, acestea sunt teme la care trebuie să oferim oamenilor un răspuns, sunt subiecte europene.

De asemenea, pe temele interne importante, creșterea economică, crearea locurilor de muncă, Europa joacă un rol important. Pentru România, creșterea economică și dezvoltarea infrastructurii sunt și vor fi în continuare strâns legate de absorbția fondurilor europene acordate de Uniunea Europeană.  

EurActiv: Formațiunile naționaliste văd europarlamentarele de anul viitor ca pe o oportunitate de a-și extinde influența. La Bruxelles "s-a instalat” recent și Steve Bannon cu scopul declarat de a ajuta partidele populiste să câștige teren. Ce "arme” au popularii europeni pentru a contracara și pentru a-și menține numărul de mandate în PE?

Siegfried Mureșan: Trebuie să spunem oamenilor foarte clar că populiștii nu au soluții la problemele lor. Peste tot unde populiștii au influențat deciziile în Europa consecințele pentru oameni au fost negative: în Grecia, populistul de stânga Alexis Tsipras a venit la conducere în 2015, iar, înainte de a prelua guvernarea, economia Greciei avea prognozată o creștere economică de 2,9%. După câteva luni de guvernare populistă și un referendum fără sens privind zona euro, sub conducerea populistului Tsipras, Grecia a revenit la scădere economică, față de creșterea prognozată de 2,9%.

La fel și în cazul Brexit. UKIP și Nigel Farage au spus multe neadevăruri și s-a dovedit că, de fapt, nu aveau niciun plan post-Brexit, nu aveau soluții. După Brexit, Farage s-a retras pentru că știa că nu poate îndeplini ceea ce a promis și că, pentru cetățenii Marii Britanii, este mult mai bine să fie în Uniunea Europeană decât în afara ei.

Politicienii populiști trebuie confruntați, trebuie să explicăm oamenilor că ei nu au nimic de oferit.