Într-un interviu acordat EurActiv România după discursul președintelui Klaus Iohannis în plenul de la Strasbourg, Ska Keller, co-lider al grupului Verzilor din Parlamentul European, a declarat că intervenția șefului statului nu a fost rea, dar ar fi așteptat să spună mai multe despre situația din România. 

Cum Grupul Verzilor se află la originea dezbaterilor și a rezoluției privind România, Ska Keller consideră că aceasta trebuie să fie supusă la vot luna viitoare în plenul PE, spre deosebire de eurodeputații români, socialiști sau populari, care nu ar dori o rezoluție, mai ales în contextul preluării Președinției Consiliului UE.

Eurodeputata germană apreciază că Guvernul României mai are o șansă să evite drumul Poloniei și al Ungariei și cere Executivului de la București să implementeze recomandările Comisiei de la Veneția.

EurActiv: Cum apreciați discursul președintelui Klaus Iohannis, viziunea sa despre viitorul  Europei?

Ska Keller: Trebuie să spun că am fost puțin dezamăgită de discurs. A fost foarte tăcut în legătură cu ceea ce se întâmplă în România. Da, a spus că sunt importante democrația și statul de drept în România, sunt de acord cu asta, dar, ținând cont de discuția privind situația din România, discursul mi s-a părut prea moale. Nu știu cum se vede din România, poate mesajul a fost puternic privit din perspectivă internă.

În ceea ce privește viitorul Europei au fost multe idei cu care sunt de acord – spre exemplu nu cred că e bine să avem o Europă cu mai multe viteze – dar nu am văzut o viziune clară. A vorbit ceva de digitalizare și despre alte lucruri, a fost bine, dar, pe de o parte, noi așteptam un mesaj despre România, și acesta a fost foarte slab, și, pe de altă parte, așteptam o propunere importantă privind viitorul UE, însă nu a existat așa ceva. Nu a fost un discurs rău, dar…nu prea inspirator.

EurActiv: Luna aceasta ați avut aici la Strasbourg doi oficiali români - premierul Viorica Dăncilă și președintele Klaus Iohannis. După ce ați auzit intervențiile lor, credeți că e posibil consensul cerut de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker? 

Ska Keller: Cred că modul în care s-a prezentat premierul aici în Strasbourg nu prea arată consens. Dar încă nu e prea târziu. Comisia de la Veneția tocmai a publicat raportul (privind legile Justiției), cred că aceasta e o șansă importantă pentru a spune; «ok, îl vom studia, vom schimba legile Justiției pentru a respecta recomandările Comisiei de la Veneția». Cred că acum e o oportunitate importantă, întrebarea e dacă Guvernul va profita de această oportunitate.

EurActiv: Credeți că va profita de ea?

Ska Keller: Din ce am auzit până acum de la premier, nu sunt semne că se îndreaptă în această direcție. Solicit Guvernului să ia în serios în mod special recomandările Comisiei de la Veneția, dar nu am văzut încă reacții din partea Guvernului privind raportul.

EurActiv: Există riscul ca România să devină noua Polonie sau noua Ungarie?

Ska Keller: Cred că există un risc, dar trebuie să încercăm să evităm acest lucru. Există încă șanse ca Guvernul României să urmeze recomandările Comisiei de la Veneția și, dacă face asta, atunci cu siguranță putem evita noi escaladări ale situației. E clar faptul că UE trebuie să-și apere valorile și statul de drept e una dintre cele mai importante. Iar ceea ce vedem în România referitor la corupție e atât de evident, nici măcar nu se ascund, e un elefant atât de mare în cameră, încât nu poți să nu te uiți. UE trebuie să reacționeze, în special Comisia pentru că e gardianul Tratatelor și știm că urmăresc cu foarte mare atenție ceea ce se întâmplă în România. Subiectul nu poate fi scos din discuție până când Guvernul nu schimbă direcția. 

EurActiv: Ce așteptări aveți de la Președinția română a Consiliului UE?

Ska Keller: Va fi o perioadă interesantă. Dacă va merge în continuare cu legile Justiției, Guvernul va avea destul de multe conflicte cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European, și va fi ciudat. În cazul fiecărei președinții, țara respectivă e în lumina reflectoarelor. României i se va acorda multă atenție. Asta ne va da posibilitatea să sprijinim societatea civilă, organizațiile  neguvernamentale, ne vom uita cu atenție la proteste, dacă vor mai avea loc. 

Președinția reprezintă o oportunitate pentru Guvern dacă vrea să strălucească, dar și pentru a scoate în evidență problemele existente, iar în România sunt destule. Guvernul va decide pe ce drum vrea să meargă: să dea un exemplu bun – ar putea implementa recomandările Comisiei de la Veneția și să spună altor state «și vor ar trebui să faceți la fel» - dar, dacă rămâne pe actuala linie, va fi foarte dificil pentru Guvernul României să-și îndeplinească rolul.