Pia Eberhardt:

• IMM-urile din unele țări au lansat campanii anti-TTIP, au strâns aprox 100.000 de suporteri de la lansare, firmele mici nu cred că vor beneficia de pe urma acestor acorduri; 
• Un tratat atât de vast este dificil de explicat; mai ales care sunt problemele cărora se opun cetățenii.
• Prima problemă: negocierile sunt învăluite de secretomanie. 
• Despre secretomania negocierilor: Cu siguranță ați auzit că sunt cele mai transparente negocieri. Sigur, veți găsi o grămadă de documente publicate (ce mai contează dacă înțelege cineva ceva din ele), dar sunt și multe altele care nu au fost publicate, multe care nici nu vor fi publicate, spre exemplu capitolul care privește substanțele chimice.
• De exemplu, ca un cetățean obișnuit, nu aș fi mulțumit cu documente de poziție, ci aș dori să văd textul propriu zis, aceasta este ceea ce nu vom vedea până la finalul negocierilor.
• Cu toate acestea, unele persoane au acces la texte, însă spre deosebire de alte acorduri anterioare când oricine a putut consulta textele, acum Guvernele și parlamentele trebuie să meargă în centrele de consultare acolo unde s-au deschis și nu există peste tot, va trebui deschis unul și la București.
• Negocierile sunt influențate de grupuri de lobby și companii care cu siguranță au alte interese decât organizațiile sindicale. Interesele părților trebuie în mod egal reprezentate. 
• Înainte ca negocierile să fie anunțate, se organizaseră sute de întâlniri cu stakeholderi la Comisia Europeană. 
• După 2 ani și jumătate de negocieri peste 80% de consultări au fost create de grupuri de lobby și doar 9% de publicul larg.

Problema nr. 2: TTIP amenință să submineze procesele democratice 

• Aceasta este cea mai mare îngrijorare pe care o au cetățenii. 
• Nu avem niciun fel de documente asumate de către partea americană, veți constata că multe dintre mecanismele propuse de UE nu fac parte din ceea ce înseamnă comerțul UE-SUA; ci vor fi valabile pentru absolut toate domeniile, nu doar comerț.
• Propunem un mecanism de avertizare timpurie, potrivit căruia inputul din partea societății civile ar trebui să fie luat în considerare. 
• Alte propuneri: evaluări de impact asupra comerțului. 
• Cooperarea în materie de reglementare este considerată „o instituționalizare suprarealistă a lobby-ului” care are foarte puțin de a face cu comerțul. 
  Este echivalent cu un divorț de principiile fundamentale ale suveranității noastre legislative.
• TTIP va include drepturi cu bătaie lungă pentru investitorii străini, dreptul de a da în judecată UE și statele membre. 
• Din păcate, avem peste 3.000 tratate în vigoare și acestea dau dreptul unui număr mare de investitori să dea în judecată statele; sunt peste 600 de astfel de solicitări. 
  Ex. Investitorii au atacat statele pe tema substanțelor chimice, legislației din domeniul mediului.
• Clauza de soluționare a disputelor stat-investitori (ISDS) a devenit un fel de glonț de argint folosit de companii. 
• Un caz cu care sunteți familiari, compania Gabriel Resources - solicită 4 miliarde de dolari compensare pentru că nu a primit avizele necesare. Ce se va întâmpla? Vor exista costuri juridice pentru România, bănuiesc că va angaja o firmă de avocați; costurile în acest caz pot ajunge la 8 milioane dolari. 
• Un alt caz faimos, cazul Micula - s-au prezentat investitori suedezi; au folosit tratatul bilateral Romania -Suedia.
• Sistemele acestea funcționează ca o cămașă de forță la nivel mondial: de exemplu tratatul NAFTA.
  

Al treilea aspect: TTIP amenință reglementările existente și cele viitoare privind protecția consumatorilor și a forței de muncă.

• Am analizat ultimul raport al negociatorului SUA pentru TTIP. Barierele identificate de acesta în comerțul cu UE: substanțele chimice, directiva privind energia și energia din resurse regenerabile, etichetarea alimentelor, siguranța alimentelor.
• Pentru toate aceste probleme puteți ști că nu vor exista capitole clare legate de carnea de pui, de exemplu; vor fi strecurate într-un mod foarte tehnic, va fi nevoie de experți care să știe să citească printre rânduri.
• Este vorba despre modul în care în viitor vom putea reacționa împotriva unei substanțe chimice sau standarde alimentare; dat fiind că există și clauzele privind cooperarea în materie de reglementare. 
• Așadar, la ce anume se opun oamenii? Un acord negociat în secret, care are foarte puțin de a face cu comerțul, care este influențat puternic de o listă de dorințe a marilor companii și va amenința standardele pentru care oamenii s-au luptat de zeci de ani. 

 Victoria Stoiciu: Chiar și cele mai optimiste studii ale Comisiei Europene arată un impact destul de redus asupra economiei europene. Spre exemplu, unul dintre studii arată creștere economică de maximum 0,4% pe an. Așadar, pentru un impact atât de mic, de ce este nevoie până la urmă de TTIP?

Sorin Moisă, eurodeputat PSD: 

• Într-adevăr, studiul arată creștere de 0,4 - 0,5% creștere; dar pentru economia Germaniei sau Franței înseamnă foarte mult, 0,5% este o creștere semnificativă. Există și alte studii însă care arată un dezastru, dar tind să le pun la îndoială.
• Dacă totul ar fi dezastru în zona schimburilor comerciale nu am avea liber schimb.
• Trebuie să vedem cu ce ne comparăm. Greșeala care se face este că fie ne închinăm la TTIP, fie îl detestăm.
• Dacă acest proces pe care îl numim TTIP nu se încheie credința mea este că avem, noi occidentul, o problemă pe termen lung de supraviețuire în sensul de competitivitate economică în raport cu restul lumii.
• Occidentul este într-un fenomen de contracție economică, împinși de restul lumii care devine tot mai competitivă, tot mai sofisticată; nu doar China.
• Nu mai avem monopolul tehnologiei, al marii infrastructuri, al marilor universități.
• În TTIP există și o doză de șoc economic care s-ar putea să ne ajute să- devenim mai competitivi față de restul lumii. 

Lavinia Andrei, Terra Mileniul III:

• Comisia a venit cu o alternativă pentru ISDS.
• Un studiu recent CRPE aduce ca argument că oricum avem acest mecanism iar cel propus prin TTIP va veni și le va înlocui pe cele vechi.
• Mecanismele existente din actualele acorduri au fost gândite în anii 90 când noi aveam nevoie de prevederi favorabile investitorilor. Odată cu intrarea în UE, ne-am aliniat la legislația europeană. În consecință aceste mecanisme nu își găsesc rostul fiindcă legislația europeană este mai performantă, deci clauzele ISDS din tratatele bilaterale nu-și mai au rostul.

Sorin Moisă, comentarii la aspectele sesizate de Pia Eberhardt:

• Poate este normal să se regăsească propuneri din partea marilor companii într-un tratat comercial. 

• Este o cu totul altă abordare față de tratatele clasice. Observațiile dv. pot fi cu adevărat utile pentru discuții
• Legat de transparență: să fim realiști, sunt niște negocieri, dacă nivelul la care doresc să ajung este cunoscut de partea adversă de la început atunci nu pot obține ce îmi doresc. Nu este firesc să publici absolut totul. 
• Problema dvs. fundamentală este că nu aveți încredere în oamenii care ne reprezintă, oficialii europeni. Trăiți într-o lume în care considerați că cei care ne conduc vor să ne înșele, eu chiar cred că oamenii care ne reprezintă lucrează în interesul nostru; ce ar însemna ca numai după ce absolut fiecare cetățean a înțeles absolut fiecare punct din reglementările părții americane, să poată fi finalizat acordul... 

Impactul pentru Romania: 

Victoria Stoiciu: Romania ar putea avea cel mai puțin de câștigat; un aspect pe care nu l-am văzut în studiul CRPE este că dacă acest tratat va intra în vigoare economia americană va intra pe anumite segmente pe care România are acum acces, de exemplu exporturile în anumite domenii - industria textilă în Germania. 

Sorin Moisă:

• Într-adevăr, România ar beneficia la aproximativ jumătate din acest acord, din cauza gradului de integrare al economiei Românești. Studiul nu analizează situația unei idei inovatoare sau a anumitor pericole. 
•  Fără TTIP exporturile românești în SUA nu ar putea să crească. 
• Sunt 8-10 sectoare în România unde posibilitățile de creștere sunt reale, de exemplu taxele sunt chiar de 28-30% pe anumite sectoare; deci în mod clar dacă taxele sunt aduse la zero am putea avea beneficii. 
• Pericole: într-adevăr puiul clorinat este o problemă și industria românească este foarte îngrijorată; 
• Trebuie să menționez că nu aș vota pentru un TTIP care să includă anumite condiții peste care nu aș putea să trec.

Lavinia Andrei:

• Nu ne oprește nimeni să semnăm un tratat de excludere a taxelor între România și SUA; nu avem nevoie de un tratat de 500 de pagini între Comisie și SUA.

• Sigur că nu avem încredere în oamenii care ne reprezintă, nu vreau să vă cred pe cuvânt, vreau să am acces la documente; 
• Dacă s-a pus la dispoziție mandatul de negociere care inițial nu era disponibil înseamnă că am avut dreptate. 
• Este un tratat pe care nu pot să îl văd, din păcate.

Bogdan Hossu: Nu-mi amintesc ca vreun europarlamentar să ne fi cerut vreun mandat legat de TTIP.  

• Piața muncii : Problema este ce se întâmplă cu competitivitatea, agrementul pentru investiții semnalele sunt că va dezechilibra și mai mult; punând în prim plan capitalul privat.

Intervenția „unui cetățean”: 

Legat de transparență: există foarte mulți cetățeni care vor să se implice, oamenii care v-au votat trebuie ascultați. 

Moisă: ceea ce v-am spus sunt concluzii după 10-12 ani de studiu a economiei mondiale și evoluției SUA și China. 

• Da, America negociază cu bazinul Asia-Pacific, cea mai periculoasă din punctul nostru de vedere este piața din Vietnam. Dacă americanii semnează cu Vietnamul și nu cu noi, diferența de taxe poate să scoată de pe piață un producător din România. 
• Piața muncii: nu există nimic în TTIP care să miroasă măcar a dereglementarea pieței muncii. 
• TTIP crează un context potențial mai favorabuil, de ex am o listă lung de tehnologii pe care nule poate importa din SUA; este o piedică în calea unui spor de sofisticare. TTIP totuși nu va fi o politică publică de creștere a economiei naționale dacă Guvernele nu vor acționa.

Pia Eberhardt:

Pentru mine este o amenințare la adresa democrației, ne limitează capacitatea de a reacționa la crize viitoare; în aspectul soluționării litigiilor - cred că este o temă recurentă în toate mișcările anti-TTIP., 

Cred că TTIP și CETA (The Comprehensive Economic and Trade Agreement - acord cu Canada, n.r.) au foarte mare legătură. 

Gabriela Crețu, raportorul Parlamentului României.

• se pare că  Europa este bântuită de ideea că UE și-a făcut datoria și că poate să moară. 
• Toate discuțiile despre text, capitole, lucruri negociabile abat atenția de la rol și fundamente. Primul fundament- că liberul schimb este bun pentru toți. Am uitat principala lecție a crizei economice: că PIB este un indicator foarte înșelător care nu ne-a permis să vedem că vine criza peste noi. 
• Am chemat la audieri și am discutat cu toate ministerele implicate. Era evident căp nu există vreun studiu care să arate ce putem noi vinde în America; IMM-urile din România funcționează pentru că există o piață europeană (70% se vinde în UE). Nu există nicio evaluare care arate ce va pierde piața românească. 
• Motivul geostrategic: nu avem nici studiu care să arate ce piedici sunt în relațiile actuale bilaterale în dezvoltarea comerțului. 
• Creșterea inegalităților duce în cele din urmă la euroscepticism.