Înainte de atentatele din 11 septembrie 2001, jurnalistul libanez Jihad al-Khazen a declarat că "Occidentul nu poate câștiga lupta împotriva terorismului, dacă încă nu știe să facă distincția între un imam și un preot".
Poliția germană a arestat joi doi bărbați suspectați de spionaj pentru Rusia. Cetățenii germano-ruși sunt acuzați că au încercat să inițieze acțiuni de sabotaj.
Președintele austriac Alexander Van der Bellen a recunoscut într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel, preluat de Kurier, că l-a judecat greșit pe președintele rus Vladimir Putin.
Scriitoarea iraniană Azar Nafisi spune că atât ayatollahii, cât și Netanyahu au probleme interne uriașe, care le pun în pericol puterea și, de aceea, crede că "atacul acestor ore este o armă de distragere a atenției în masă".
China a anunțat marți o creștere a PIB-ului său cu 5,3% în primul trimestru, într-un moment în care o criză imobiliară fără precedent și consumul lent sunt exacerbate de incertitudinile economice, scrie Le Temps.
În loc să înlăture statul din viața noastră privată, legea care urmărește să interzică gradual fumatul îi extinde chiar și mai mult dreptul de intruziune, comentează The Telegraph.
Pe 13 aprilie Republica Islamică a Iranului a lansat rachete și drone împotriva Israelului. Tot pe 13 aprilie, dar de altfel și pe 12, 14 și 15 aprilie, Federația Rusă a lansat rachete și drone împotriva Ucrainei - inclusiv arme proiectate în Iran.
Atacul asupra Israelului nu ar fi fost o surpriză: SUA și mai multe țări vecine au fost informate în prealabil, spune ministrul iranian de externe. Se pare că regimul de la Teheran încearcă să evite o escaladare majoră.
Patru avioane Typhoon ce aparțin Forțelor Aeriene Regale Britanice - staționate la Baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța - ar fi participat în weekend la doborârea dronelor iraniene care au atacat Israelul.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.