Alegeri Ungaria: Viktor Orban, favorit pentru al patrulea mandat de premier
Controversatul premier Viktor Orban, cu un discurs naționalist și antiimigrație, e pe cale să obțină al treilea mandat consecutiv în fruntea Guvernului de la Budapesta - și al patrulea în total - la alegerile legislative de duminică.
Potrivit sondajelor de opinie, alianța dintre partidul lui Viktor Orban, Fidesz, și Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP) se află pe prima poziție în opțiunile de vot și ar putea obține după alegerile de duminică o majoritate de două treimi, scrie DPA, preluată de Agerpres.
Duminică, cei 7,9 milioane de alegători ungari vor decide numele celor 199 de membri ai Parlamentului unicameral pe baza unui sistem de vot mixt: 106 de deputați vor fi aleși prin vot uninominal în mod direct, iar ceilalți vor fi desemnați pe baza votului pe liste.
Atuurile lui Orban
Ungaria înregistrează în 2018 al optulea an consecutiv de creștere, cu un ritm de 4%, inflația este ținută sub control, iar șomajul este scăzut, de circa 3,8%. Dar factorul care i-a sporit cel mai mult popularitatea este poziția sa în ce-i privește pe imigranți, în special cei musulmani. După valul de refugiați și migranți care au traversat Balcanii și Ungaria îndreptându-se spre Occident în vara lui 2015, Orban a fost primul care a ordonat construirea unui gard cu sârmă ghimpată pentru a stăvili fluxul, în septembrie același an.
Tot atunci, a contestat vehement politica privind refugiații a cancelarului german, Angela Merkel, dând avânt sentimentelor antiimigrație din țările est și central-europene. Totodată, a mobilizat Macedonia și Serbia, care nu fac parte din Uniunea Europeană, să-i oprească pe migranți în loc să le permită trecerea către Occident și a refuzat să accepte sistemul UE de cote obligatorii de solicitanți de azil, în pofida amenințării cu sancțiuni.
Până la urmă, cum valul de imigranți continua să vină în Europa, iar nemulțumirea cetățenilor europeni creștea, în martie 2016, "ruta balcanică" de imigrație a fost închisă oficial, iar numărul celor care au ales această cale de tranzit a fost redus drastic.
De ce are Orban succes
Politologul Jacques Rupnik, specialist în Europa Centrală, citat de AFP, consideră că Viktor Orban a avut intuiția de a se adresa ”altei Ungarii”, celei a oamenilor dați de o parte de tranziția spre economia de piață și a celei sensibile la traumatismele istoriei naționale, cum a fost Tratatul de la Trianon din 1920, care a destrămat ”Ungaria Mare”. Viktor Orban a elaborat special pentru aceștia un discurs în care pledează pentru un stat puternic și o națiune protectoare, notează Agerpres.
Această retorică impregnată de patriotism a găsit teren propice, pentru că sfârșitul anilor 2000 au însemnat ”epuizarea ciclului liberal”, început după 1989 în spațiul post-comunist, notează Jacques Rupnik. Respectivul ciclu a permis Estului să facă ”o triplă tranziție spre economia de piață, spre democrație și spre integrarea în UE”.
Însă, dezvăluie cercetătorul, acești trei markeri ai Vestului sunt zdruncinați unul după altul: criza financiară din 2008, atacurile teroriste, criza migrației și Brexitul.
În fața acestor deziluzii, Ungaria, urmată de Polonia, predică o ”contrarevoluție culturală”: un guvern ales democratic, însă restricționarea unor drepturi (în justiție, mass-media, ONG-uri), a unor libertăți economice și societale (refuzul multiculturalismului), în numele apărării națiunii și a majorității suverane.
Valul de migranți din anul 2015 a arătat că ”Europa de Est percepe valorile cosmopolite care se află la baza UE ca pe o amenințare, în timp ce pentru foarte mulți cetățeni din Vest aceste valori sunt chiar inima identității europene”, notează Ivan Krastev în recenta sa lucrare ”Destinul Europei”.
Pentru politologul bulgar, criza refugiaților și problema repartizării lor în Europa a exacerbat fractura Est/Vest. Însă, în loc să condamne țări precum Ungaria, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, care refuză primirea de refugiați, el consideră oportun să se încerce înțelegerea lor: după decenii de izolare în blocul comunist, aceste societăți nu s-au confruntat decât acum cu imigrația, pe care o percep ca pe un pericol la adresa indentității lor.
Comentarii