Peste 400 de protestatari au fost răniți în urma intervenției forțelor de ordine, o intervenție considerată chiar de președintele Klaus Iohannis drept o reprimare „brutală” și „inacceptabilă”. Aproximativ 100.000 de oameni, în cea mai mare parte pașnici, au fost evacuați din Piața Victoriei cu gaze lacrimogene, tunuri de apă, iar mulți dintre aceștia au fost loviți de jandarmi, deși nu au atacat forțele de ordine.

În urma violențelor de săptămâna trecută, mai mulți politicieni europeni au cerut explicații și intervenții atât din partea autorităților române, cât și a grupurilor politice europene.

„Verzii” din Parlamentul European s-a alăturat acestor voci, cei doi co-lideri ai grupului cerând Comisiei Europene să declanșeze mecanismul privind statul de drept care este deja aplicat Poloniei și ar putea fi invocat și în cazul Ungariei - o procedură care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot în UE, în baza articolului 7 din Tratatul UE.

„Românii speră să fie ajutați de UE și cred că ar trebui să le oferim acest ajutor”, a spus, pentru The Guardian, Ska Keller, co-președintele german al grupului verzilor, notează HotNews.

Grupul nu dorește să repete ceea ce s-a întâmplat cu Polonia, vrea că oficialii Comisiei Europene să înceapă discuțiile cu Bucureștiul în ceea ce privește modificarea legilor justiției și continuarea luptei anti-corupție. "Este o întreagă spirală a evenimentelor și am dori să începem de la bază, cu procedura cea mai simplă”, a spus ea.

Totuși, spre deosebire de Ungaria și Polonia, situația justiției și luptei anti-corupție din România este deja monitorizată de Comisia Europeană prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Comisia a mai criticat, de altfel, modificările anunțate de coaliția PSD-ALDE la legile justiției, dar liderii PSD și ALDE au acuzat „dezinformările” și au promis că vor explica mai bine oficialilor de la Bruxelles care sunt schimbările propuse și ce rol au acestea.

Și în Parlamentul European au avut loc dezbateri pe tema situației din România, iar o alta ar putea urma în sesiunea de toamnă după numeroasele apeluri ale europarlamentarilor după data de 10 august. Însă grupul verzilor este doar al cincilea ca mărime din Parlament, iar socialiștii (al doilea grup ca mărime din legislativul de la Strabourg) ar putea fi reticent în a-și critica aliații din România.

„Este o problemă reală faptul că fiecare (grup - n.r ) încearcă să-și protejeze băieții cu probleme și nu iau o atitudine fermă, găsind mereu scuze”, a mai spus Keller în interviul acordat The Guardian.

Totuși, și liderul liberalilor din Parlamentul European - grup la care este afiliat și partidul ALDE din România, partea a coaliției guvernamentale - a spus deja „că reprimarea violentă a unui protest de stradă nu este acceptabilă” și a îndemnat autoritățile române să ia măsuri mai ferme împotriva corupției.

„Este urgent ca guvernul României să propună reforme ambițioase care să rezolve eficient problema corupției. Este, de asemenea, necesar să se asigure sfârșitul puterii nelimitate și manipulărilor efectuate de serviciile secrete”, a scris Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European, într-o postare pe Facebook.

Dar, până acum, reacția Bruxelles-ului a fost mai degrabă anemică. Oficialii Comisiei Europene nu au dorit să comenteze situația internă din România.

„Comisia Europeană urmărește cu îngrijorare evoluția evenimentelor și acordă o mare importanță independenței sistemului judiciar și luptei anti-corupție”, potrivit unei declarații a executivului european. În ceea ce privește represiunea protestelor, care au fost calificate drept pașnice chiar de Comisie, singurul comentariu a fost că „violența nu poate fi niciodată o soluție în politică”.