Documentul aprobat marți la Bruxelles detaliază numărul refugiaților repartizați din Grecia și Italia, în două etape. Din textul final a dispărut prevederea privind contribuția financiară solicitată unei țări dacă refuză temporar cota alocată.

În documentul adoptat de Consiliul Justiție și Afaceri interne sunt prezentate două tabele care însumează o parte din numărul refugiaților care trebuie preluați de statele membre din Italia și Grecia. În total, 66.000 de persoane. 

Astfel, României îi revin 858 de refugiați din Grecia și 1.890 din Italia, în total: 2.475. Procentul aplicat este de 3,75%. 

Pentru a se atinge numărul total solicitat de Comisia Europeană, 120.000 de refugiați relocați, mai rămân alți 54.000. Pentru aceștia, Consiliul a gândit o distribuire ulterioară, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a deciziei adoptate prin documentul de marți. 

Negocieri suplimentare pentru diferența de refugiați?  

În plus, se arată în textul oficial, până la decizia privind relocarea celor 54.000, „Consiliul și Comisia vor ține sub monitorizare constantă situația privind afluxurile masive de cetățeni din țările terțe către statele membre. Comisia ar trebui să prezinte, în mod corespunzător, o propunere pentru amendarea acestei decizii (de astăzi, n.r.) astfel încât să se adapteze la evoluția situației din teren și impactul acesteia asupra mecanismului de relocare, precum și la presiunea pe statele membre, în special cele aflate în prima linie. În această situație, ar trebui să ia în considerare și opiniile statelor ce ar putea beneficia de decizie”. 

Cei 54.000 de refugiați care nu au fost incluși în tabele ar urma să fie distribuiți, mai spune documentul, fie pe baza cotelor aplicate în tabelele deja prezentate, fie printr-o nouă propunere a Comisiei care, în urma monitorizării efectuate, va veni cu amendamente pentru decizia adoptată azi. 

Dacă s-ar păstra cota de 3,75% și pentru numărul rămas de 54.000 de refugiați ar însemna încă 2025 de persoane care vor trebui trimise în România.  

În total, din cei 120.000 de refugiați, România ar primi astfel în total 4.500, mai puțin cu 146 față de propunerea Comisiei Europene. 

La aceștia se adaugă numărul de 1705 persoane, aprobat în data de 14 septembrie de Consiliul Justiție și Afaceri Interne, care fac parte din prima propunere de relocare a refugiaților discutată încă din iunie de Comisie și Consiliu. 

„Sancțiunea” cu 0,002% din PIB, pentru refuzul temporar de a primi refugiați, eliminată 

În propunerea Comisiei Europene era inclusă „O clauză de solidaritate temporară”: 

 

În cazul în care – din motive întemeiate și obiective, cum ar fi o catastrofă naturală – un stat membru se află în incapacitatea temporară de a participa integral sau parțial la o decizie de transfer, acesta va trebui să verse la bugetul UE o contribuție financiară în valoare de 0,002 % din PIB-ul său. Comisia Europeană va analiza motivele notificate de statul în cauză și va decide dacă acestea justifică sau nu neparticiparea acestuia la mecanism, pentru o perioadă de până la 12 luni. În cazul unei participări parțiale la transfer, suma va fi redusă în mod proporțional.

Aceasta nu mai apare în textul final. adoptat de Consiliul Justiție și Afaceri Interne. 

Întrebat cum va proceda Comisia dacă statele membre nu respectă cotele impuse, Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat, la conferința de presă, că vor fi utilizate mecanismele specifice monitorizării aplicării acquis-ului comunitar, precum procedurile de infringement. 

Președintele Franței Francois Hollande a declarat pentru un post de radio londonez, citat de Reuters, că vor exista consecințe pentru statele care refuză implementeze decizia. „Guvernele pot fi amendate de instanțele europene iar miniștrii din unele state din Vest au avertizat că și-ar putea reduce subvențiile către vecinii mai săraci dacă nu arată solidaritate în criza refugiaților”. 

Derogare - în ce condiții? 

Extras din document: 

„În termen de trei luni de la intrarea în vigoare a acestei decizii, un stat membru poate, în circumstanțe excepționale și furnizând motive argumentate, compatibile cu valorile fundamentale ale Uniunii, să notifice Consiliul și Comisia că nu poate să ia parte în procesul de relocare în proporție de până la 30% din refugiații alocați conform prezentei decizii. Aceste circumstanțe excepționale includ, în particular, o situație caracterizată printr-un aflux brusc și masiv de cetățeni ai țărilor terțe de o asemenea amploare încât să exercite presiune chiar și asupra unui sistem de azil bine pregătit care altfel funcționează în linie cu acquis-ul comunitar privind azilul (...) În urma acestei solicitări, Comisia ar trebui să transmită o propunere Consiliului pentru implementarea unei decizii referitoare la o suspendare temporară a mecanismului în procent de până la 30% din totalul refugiaților alocați acelui stat membru. În caz justificat, Comisia poate propune extinderea termenului limită pentru alocarea rămasă, până la 12 luni după durata deciziei prezente”.

Vezi documentul adoptat de Consiliu (integral, în limba engleză, aici.