Statele est-europene au ratat obţinerea uneia dintre funcţiile de top din UE, neavând o strategie comună în acest sens. Ele şi-au canalizat eforturile, în special Grupul de la Vişegrad, pentru a bloca accesul lui Timmermans la conducerea CE.

După negocierile complicate, în timpul cărora au fost vehiculate diverse variante pentru "top jobs", liderii Grupului de la Vişegrad (Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia) s-au întors acasă jubilând pentru că au reuşit să blocheze numirea în fruntea Comisiei Europene a inamicului lor comun Frans Timmermans. Premierii celor patru state membre au fost uniţi în jurul acestui obiectiv, în pofida afilierii politice diferite. Ei nu au reuşit însă să aibă, împreună cu ceilalţi estici, o strategie comună privind obţinerea uneia dintre funcţiile de top, astfel că Estul nu va avea un reprezentat la vârful UE în următorii cinci ani.

Din 2004, anul aderării a 10 state est şi central-europene, esticii au avut doar doi reprezentanţi la nivel înalt, ambii polonezi: Jerzy Buzek, preşedinte al Parlamentului European (2009-2012) şi Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European (2014-2019).

"Prin unitatea noastră, V4 a demonstrat din nou puterea și influența noastră în creștere în Uniunea Europeană", a declarat Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Ungariei, Viktor Orbán.

Oficial, cei patru au susţinut că Timmermans "nu înţelege" Europa Centrală. "Vrem pe cineva care înţelege regiune noastră, care nu are o părere negativă despre această regiune. Acum suntem mulţumiţi", a declarat premierul ceh, Andrej Babiş, relatează EurActiv.com.

"Din perspectiva Ungariei, s-a pus problema dacă oamenii care ocupă aceste poziții de conducere sunt oameni care respectă Ungaria și înțeleg istoria Europei Centrale, precum și dacă înțeleg importanța culturii creștine a Europei", a susţinut premierul ungar, Viktor Orbán.

"Polonezii sunt în extaz", a afirmat şi Piotr M. Kaczynski, expert în afaceri europene. "Ultima oară când politicienii polonezi au fost mulțumiți de UE? Niciodată. Ultima oară când politicienii PiS au susținut un politician federalist din UE? Niciodată. Ei sunt pur și simplu fericiți că domnul Timmermans nu e președintele Comisiei ", a scris Kaczynski pe blogul său.

Satisfacţia blocării lui Timmermans a fost dublată de renunţarea la sistemul Spitzenkandidat. "Grupul de la Vişegrad şi Italia au încercat să-şi convingă colegii că acest mecanism nu e bun. Ţinta noastră a fost evitarea acestui sistem şi am spus clar de la început", a precizat premierul ceh. 

În realitate, cei patru s-au aliat puternic împotriva lui Timmermans deoarece olandezul a fost prim-vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu statul de drept. Din această postură, el a avut poziţii tranşante faţă de acţiunile unor state membre din Est care au lansat atacuri după atacuri asupra statului de drept, slăbind instituţii judiciare şi încercând să controleze Justiţia.

Parlamentul European a cerut şi în cazul Ungariei şi în cel al Poloniei declanşarea art. 7, aşa-numita "opţiune nucleară", iar Comisia Europeană a dat în judecată Varşovia din cauza legii prin care a fost redusă vârsta de pensionare a judecătorilor de la Înalta Curte.

Răzbunarea ungară s-a produs încă din campania pentru europarlamentare, când formaţiunea lui Viktor Orban a folosit postere şi afişe cu mesaje antieuropene în care apărea preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, deşi cei doi sunt membri ai aceleiaşi familii politice + PPE. Deranjat, Juncker i-a cerut lui Orban să-l scoată de pe afişe, iar premierul ungar s-a conformat, dar l-a înlocuit cu Frans Timmermans. 

Practic, împiedicarea lui Timmermans (la care au pus umărul şi România şi Bulgaria, dar din raţiuni de calcul politic, PPE dorind cu ardoare conducerea CE) pare a fi fost singura strategie a esticilor, care n-au revendicat niciun post.

E drept că în timpul negocierilor au fost vehiculate şi nume din est: bulgarii Serghei Stanişev şi Kristalina Georgieva, lituanianca Dalia Grybauskaitė şi chiar preşedintele Klaus Iohannis, dar nu s-a concretizat nimic şi cele 13 state din Europa Centrală şi de Est a rămas pe dinafară.

În cele din urmă, Estul a plecat cu mâna goală de la masa negocierilor, liderii V4 fiind mulţumiţi cu faptul că slovacul Maroş Sefcovici va avea şi în viitoarea Comisie un portofoliu important. 

"E păcat că central-europeni nu sunt vizibili. Această soluţie e dovada că statele din Europa Centrală şi de Est, în special Polonia, pierd din putere şi influenţă. Domnul Morawiecki (premierul polonez - n.r.) era încrezător la conferinţa de presă că regiunea va fi bine reprezentată. Cum?", se întreabă Piotr M. Kaczynski. 

Iar Frans Timmermans a renunţat la mandatul de eurodeputat şi va rămâne şi în viitoarea Comisie, aşa că roata s-ar putea întoarce din nou.