Cotidianul Die Welt și agenția de presă Deutsche Presse-Agentur au scris joi despre avertismentul unor primari de orașe din Germania cu privire la alocațiile pentru copiii nerezidenți ai cetățenilor europeni, inclusiv români. 

Potrivit Die Welt, circa 270.000 de copii care trăiesc în afara Germaniei au primit în luna iunie alocație din partea statului german - o cifră-record. Mai mulți primari și-au exprimat îngrijorarea, edilul din Duisburg, Sören Link, acuzând ”o fraudă sistematică”. 

Sören Link spune că în Duisburg sunt în jur de 19.000 de români și bulgari, inclusiv de etnie romă, față de 6.000 în 2012. Publicația citată notează că mulți nu vin pentru că sunt atrași de oraș, ci pentru a beneficia de alocațiile acordate copiilor: câte 194 euro pentru primii doi copii, 200 euro pentru cel de-al treilea și 225 euro pentru al patrulea, al cincilea etc. 

Cele mai multe alocații sunt acordate copiilor din Polonia - 117.000, Cehia - 21.000, Croația 19.000, România - aproape 19.000, Franța - 16.000, Ungaria - aproape 11.000 și Bulgaria - 7.000.

Primarul Link susține că există un fenomen de fraudare a sistemului, dar este destul de dificil de dovedit acest lucru în multe situații. AfD a solicitat o statistică privind fraudarea sistemului, dar Guvernul a precizat că nu există date oficiale în acest sens. Ministerul de Finanțe recunoaște că apar suspiciuni privind certificate false de naștere și acordarea de alocații unor copiii care în realitate nu există.

”Îngrijorarea” nu este nouă. Aproape în fiecare an, diverși primari din Germania se arată îngrijorați fie de alocațiile pentru copiii europenilor care muncesc în această țară, fie de beneficiile acordate unor cetățeni europeni. De obicei, după astfel de ”plângeri”, ei se întâlnesc cu oficiali guvernamentali și obțin fonduri suplimentare pentru localitățile lor.

În realitate, cifrele arată că alocațiile pentru copiii nerezidenți în Germania reprezintă o parte infimă din totalul alocațiilor acordate de statul german.

Cotidianul Süddeutsche Zeitung (SZ) remarcă faptul că 15,3 milioane de copii au primit alocații în iunie 2018, astfel că numărul copiilor nerezidenți în Germania - 268.336 - nu reprezintă nici măcar două procente din total. 

În comparație cu anul trecut a crescut foarte mult numărul copiilor din Polonia și Cehia care primesc alocații: circa 15.000, respectiv, 9.000. În cazul copiilor români, numărul alocațiilor a crescut cu 400, iar în cazul bulgarilor chiar a scăzut cu 300. 

Potrivit Agenției Federale de Ocupare a Forței de Muncă (BA), există cazuri de fraudare a alocațiilor mai ales în câteva orașe mari din landul Renania de Nord-Westfalia. Aici există dovezi concrete privind depunerea unor certificatele de naștere false, a declarat un purtător de cuvânt al Agenției pentru DPA.  

Faptul că numărul beneficiarilor de alocații pentru copiii care trăiesc în străinătate este în creștere, are mai puțin de-a face cu frauda, cât cu faptul că, "în spiritul liberei circulații în UE, tot mai multe persoane  vin să lucreze în Germania", a declarat o purtătoare de cuvânt a BA pentru SZ.

Valoarea alocației

Pentru a preveni eventualele abuzuri, există voci care cer ca nivelul alocațiilor să fie echivalent cu cel al alocațiilor din țara în care trăiesc copiii cetățenilor europeni care muncesc în Germania. Și Guvernul ar dori acest lucru – scrie Süddeutsche Zeitung, notând că Germania a propus Comisiei Europene o modificare a legislației comunitare, astfel încât valoarea beneficiilor să țină cont de nivelul de trai.

Această idee este susținută și de Austria. În luna mai, Guvernul austriac a propus un proiect de lege prin care copiii nerezidenți în Austria ar urma să primească o alocație egală cu cea din țara în care trăiesc. Proiectul de lege trebuie să fie adoptat de Parlament pentru a intra în vigoare.

Principiul nediscriminării

Ministerul român de Externe a reacționat vineri la articolele din presa germană, precizând că România susține ferm exercitarea libertății fundamentale de circulație în cadrul Uniunii Europene.

Aceasta este sprijinită de ”respectarea principiului nediscriminării între cetățenii europeni și, concret, de factori precum accesul egal al lucrătorilor la beneficiile sociale corelative muncii prestate sau protecția împotriva nerespectării legislației aplicabile”. 

”Apartenența la Uniunea Europeană obligă statele membre să asigure un tratament corect, echitabil și nediscriminatoriu pentru toți cetățenii europeni. Conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), lucrătorii europeni au dreptul de a se stabili și lucra în oricare alt stat membru decât cel ai cărui cetățeni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale țării de reședință în aceleași condiții ca și resortisanții acelei țări, fără nicio discriminare bazată pe cetățenie. Mai mult, în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a statuat în mod constant că regula egalității de tratament prevăzută în TFUE și în Regulamentul 492/2011 interzice nu numai discriminările evidente pe motiv de naționalitate, ci și orice forme disimulate de discriminare care, prin aplicarea altor criterii de diferențiere, conduc în fapt, la același rezultat”,

se arată în comunicatul MAE.

”Alocațiile pentru copii trebuie plătite tuturor lucrătorilor europeni, indiferent de statul membru din care părinții provin sau în care copiii se află de fapt...România lucrează în permanență alături de instituțiile europene pentru a se asigura că lucrătorii europeni, și în mod special cei români, au acces la beneficiile sociale corelative muncii prestate și se asigură, prin reacții și sesizări rapide, ca și în acest caz, că drepturile oferite de legislația europeană sunt pe deplin respectate”, mai spune Ministerul de Externe.

Nici Comisia Europeană nu este de acord cu modificarea sistemului.

Răspunzând unei întrebări privind situația din Austria, Nathalie Vandystadt, purtătoare de cuvânt a CE, a declarat joi că propunerea Guvernului de la Viena nu e compatibilă cu legislația europeană și cu deciziile Curții Europene de Justiție. Ea a mai explicat că, în cazul Austriei, dacă s-ar opera modificările dorite de Executiv s-ar face o economie de doar 10 milioane de euro anual, ceea ce ar reprezenta 0,25% din totalul alocațiilor acordate într-un an de statul austriac.