Un tratat nuclear de referință ia sfârșit. Se întoarce Europa în epoca Războiului Rece? Germania și Franța încearcă să împiedice o cursă a înarmărilor și să mențină deschise canalele de dialog cu Rusia. Unitatea NATO e și ea pusă la încercare.

Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov au semnat la 8 decembrie 1987 Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), prin care cele două superputeri din perioada Războiului Rece - SUA și URSS - cădeau de acord asupra interzicerii rachetelor cu capacități nucleare cu rază medie de acțiune (500 - 5.500 km). Cei doi lideri au semnat și pentru efectuarea unor inspecții pentru ca fiecare parte să se asigure că cealată parte respectă termenii acordului. La mai puțin de cinci ani de la semnarea INF, 2.692 de rachete au fost distruse.

În 2007, Vladimir Putin a declarat că Tratatul nu mai servește intereselor Rusiei. Asta se întâmpla după ce președintele american George W Bush a scos SUA, în 2002, din Tratatul rachetelor antibalistice (ABM).

Din 2014, Washingtonul și Moscova au început să se împungă, acuzându-se reciproc în repetate rânduri că au încălcat Tratatul. Americanii au arătat cu degetul spre rachetele rusești 9M729, în timp ce Moscova a susținut că raza lor de acțiune este sub cei 500 de kilometri menționați în Tratatul INF.

În februarie 2019, președintele Donald Trump a suspendat participarea SUA la acord, același lucru fiind făcut și de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. 

De atunci, diplomații germani și francezi au lucrat în culise pentru a salva Tratatul, dar totul a fost în zadar, a declarat pentru Deutsche Welle Fabrice Pothier, senior consultant la International Institute for Strategic Studies și fost director pentru planificarea politicilor la NATO. 

Ulrich Kühn, de la Institute for Peace Research and Security Policy al Universității din Hamburg, spune că renunțarea la INF e o "veste foarte proastă pentru securitatea europeană".

"Practic se întoarcem înapoi în istorie, în anii 1980. Vom vedea din nou rachete rusești îndreptate spre Europa Occidentală. Poate într-un an sau doi vom vedea și rachete occidentale îndreptate spre Rusia", a precizat el pentru DW. 

Evoluțiile din ultimii ani au creat îngrijorare în rândul statelor membre NATO, în special în rândul celor din Europa Centrală și de Est, care se tem cel mai mult de o nouă cursă a înarmării.

Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, se opune înțelegerilor militare bilaterale între Washington și partenerii săi europeni, susținând că ar putea slăbi coeziunea NATO. El spune că astfel de acorduri ar putea aduce la amplasarea unor noi arme nucleare în Europa. 

Fostul oficial NATO Fabrice Pothier face apel la Franța și Germania să continue eforturile diplomatice și să aibă un dialog cu Rusia. 

Experții se tem că renunțarea la INF ar putea pune în pericol și alte acorduri dintre Washington și Moscova, afectând astfel eforturile globale de dezarmare nucleară.

"O frână de neprețuit în calea războiul nuclear a fost pierdută", a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, adăugând că renunțarea la Tratat nu va reduce, ci va spori amenințarea reprezentată de rachetele balistice. 

Mulți analiști estimează că am putea asista la o cursă a înarmărilor între SUA, Rusia și China. 

"Acum că tratatul a luat sfârșit, vom asista la dezvoltarea și desfășurarea de noi arme", a declarat pentru AFP Pavel Felgenhauer, analist militar rus: "Rusia este deja pregătită".

Luna trecută, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat la BBC că rachetele rusești - care încalcă Tratatul - sunt capabile să poarte capete nucleare, sunt foarte greu de detectat și pot lovi orașe europene în câteva minute.

Vineri, într-o conferință de presă la Bruxelles, Stoltenberg a declarat că Alianța va acționa în mod responsabil, deoarece nu dorește o nouă cursă a înarmărilor: "Nu intenționăm să desfășurăm noi rachete nucleare terestre în Europa".

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, consideră că Europa își pierde "o parte din securitatea sa''.

''Sunt convins că astăzi trebuie să reușim, încă o dată, să ne supunem regulilor privind dezarmarea și controlul armamentelor pentru a împiedica o nouă cursă a înarmării nucleare'', a spus el, lansând un apel către Washington și Moscova de a nu renunța și la noul tratat START, semnat în 2010 și care expiră în 2021.

În iunie, Putin a amenințat SUA că, dacă nu se așează la masa negocierilor, nu va prelungi noul START, care limitează la 1.550 numărul de focoase strategice mobilizate pe fiecare parte.