UPDATE Totodată, Turcia vrea liberalizarea vizelor și deschiderea unor noi capitole de negociere în procesul de aderare la UE.

+++

UPDATE Turcia vrea încă trei miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pe lângă cele trei deja stabilite anul trecut. Potrivit președintelui PE, Martin Schulz, Ankara ar dori să primească cele trei miliarde de euro până în 2018. 

+++

UPDATE: Surse diplomatice afirmă pentru Spiegel că cei doi lideri sunt nemulțumiți de această formulare a „rutei închise”. Merkel și Juncker afirmă că „închisă” nu este conform cu realitatea, chiar dacă numărul refugiaților care vin pe această rută balcanică spre Vest s-a redus dramatic. 

Înainte de debutul consultărilor cu Turcia, Merkel a insistat asupra necesității unei soluții durabile pentru că închiderea granițelor nu ar folosi nimănui. Premierul elen Alexis Tsipras a cerut o soluție europeană în condițiile în care a avertizat că țara sa nu trebuie să devină lagărul de refugiați al Europei.

+++

UPDATE: Premierul turc Ahmet Davutoglu a declarat la sosire că speră ca acest summit să fie începutul unor discuții serioase despre aderarea Turciei la UE. „În sine summitul de azi arată cât de indispensabilă e Turcia pentru UE și UE pentru Turcia. (...) Sper ca discuțiile să nu se axeze numai pe migrație, ci și pe aderarea noastră la Uniune”.

+++ 

UPDATE: Prmierul britanic David Cameron a declarat la sosirea la Bruxelles că țara sa nu va adera în niciun scenariu la o politică comună de azil în UE. „Avem politica noastră, frontierele noastre și felul nostru de a gestiona situația”, a spus Cameron. 

În altă ordine de idei, comisarul european german Guenther Oettinger a declarat că e necesară o extindere a ajutorului financiar acordat Turciei și dincolo de anul 2017. Oettinger crede că nota de plată pentru Turcia va crește rapid la 6 miliarde de euro, dacă va face ce își dorește UE de la ea.

+++

Proiectul de declarație finală, obținut de Spiegel, arată negru pe alb că ruta balcanică a refugiaților este închisă. O veste bună pentru statele care nu vor picior de refugiat pe teritoriul lor, dar o veste foarte proastă pentru Grecia, lăsată să se descurce singură în această criză de proporții. Vorbim despre acea țară care trebuie să facă reforme dureroase pe plan intern ca să își revină economic, dar care nu reușește să țină pasul (acum) din cauza problemelor acestui val de migrație. 

Prioritatea UE este, conform documentului, securizarea frontierei sale externe, cu precădere a spațiului dintre Grecia și Turcia. 52.000 de refugiați au ajuns în insulele grecești doar în luna ianuarie. În același timp, documentul mai prevede și ajutoare financiare pentru Atena, respectiv sprijin logistic în centrele de primire.

O chestiune tot nerezolvată o reprezintă și planul de relocare a 160.000 de refugiați din Grecia și Italia, care merge în ritm de melc cu deficiențe motrice. Și despre Schengen se va vorbi la Bruxelles, mai exact despre restabilirea libertății de circulație totale până la finele acestui an prin anularea controalelor la frontiere.

O mare problemă pe agendă este Turcia, țară invitată și ea la această întâlnire. Multe idei și planuri au Ankara în poziție centrală, dar ele nu au fost aduse la stadiu funcțional încă.

Până acum, Turciei i-au fost oferite 3 miliarde de euro și perspectiva ridicării vizelor în UE dacă ajută la reducerea fluxului de refugiați către Europa. Adică, pe românește, să îi țină la ea acasă. Numai că negocierile nu sunt deloc simple cu un președinte numit Recep Tayyip Erdogan.

În primul rând, Ankara vede cele 3 miliarde de euro drept un soi de avans, nicidecum o sumă finală, ceea ce  europenilor nu pare că le convine. Apoi, conștient de poziția sa de forță, Erdogan își permite să facă toate mișcările controversate pe plan intern. Cu doar 3 zile înainte de acest summit, un ziar de opoziție a fost naționalizat într-o operațiune de forță.

Apoi, Turcia atrage atenția - chiar amenințând deschis că va trimite și mai mulți refugiați în Europa, că are deja 2 milioane de sirieni pe teritoriul său. Ceea ce a dus la ideea relocării unora direct din Turcia. Planul a eșuat la nivel UE, așa că acum e vorba despre o coaliție voluntară de state care doresc să facă asta.

Ultima găselniță vehiculată în weekend este ideea expulzării migranților economici, care oricum nu au șansă să primească azil, înapoi în Turcia. Diplomați sugerau că Ankara ar fi dispusă la acest pas, iar asta ar presupune includerea pe lista statelor „de proveniență sigură”. Cât de sigur e un stat care seamănă din ce în ce mai mult cu un sultanat e discutabil.

Mari speranțe au europenii și de la misiunea NATO din Marea Egee, care urmează să combată traficul ilegal de persoane și să descurajeze refugiații să mai traverseze către Grecia. Duminică a debutat această misiune, o zi în care 18 persoane s-au înecat în încercarea de a traversa din Turcia. Și Marea Britanie a anunțat că va participa la operațiunea condusă de Germania.

Ce se va întâmpla mai departe depinde de discuțiile de azi ale unor lideri europeni care nu au nicidecum o poziție unitară în chestiunea refugiaților. Și parcă cu caracter de premoniție, următorul summit este stabilit deja pentru data de 17 martie.