Parlamentul European a reiterat că România și Bulgaria sunt pregătite pentru Schengen și au cerut Consiliului să aprobe aderarea celor două state într-o rezoluție adoptată miercuri.

Comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, și câteva grupuri politice din Parlamentul European și-au exprimat din nou, marți seară, sprijinul pentru admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, în timpul dezbaterilor de la Strasbourg. Avramopoulos a declarat că România și Bulgaria vor face ca spațiul Schengen să fie mai sigur și, a cerut, la rândul său, Consiliului UE să aprobe aderarea celor două țări la acest spațiu.

Grupul Partidului Popular European (PPE) din legislativul european și-a exprimat la rândul său susținerea pentru admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, remarcând că reintroducerea temporară a controalelor de-a lungul frontierelor interne ale Uniunii Europene reprezintă un semn de subminare a încrederii și are legătură totodată cu neajunsurile privind politica de azil. A sosit momentul ca Bulgaria și România să se alăture Schengen, a apreciat la rândul său grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European.

„Apreciez susținerea și solidaritatea colegilor și a Comisarului european, Dimitris Avramopoulos, în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen și consider că dacă acest lucru este recunoscut de către Parlamentul European și, inclusiv de către Comisia Europeană, e timpul ca și celelalte state membre să susțină acest obiectiv strategic de interes comun. E timpul să admitem la nivel european faptul că locul României este în spațiul Schengen și nu mai există nici un motiv să excludem țara noastră din acest acord”, a spus, în plenul PE europarlamentarul român Claudia Țapardel (S&D).

Atât președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, cât și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, au susținut încă de anul trecut că România și Bulgaria trebuie să se alăture cât mai repede spațiului Schengen.

Pe de altă parte, Schengen este afectată oricum în prezent din cauza controalelor la anumite frontiere, care au fost reintroduse ca reacție la fluxul considerabil de refugiați în UE în 2015 și după atacurile teroriste din Europa.

Fluxul migranților și al solicitanților de azil a fost considerat o amenințare la adresa securității interne, iar statele membre afectate au folosit dispozițiile Codului Frontierelor Schengen pentru a introduce controale la frontierele interne. Acestea trebuiau să fie o măsură temporară și excepțională, dar la peste doi ani de atunci, funcționarea normală a spațiului Schengen nu a fost restabilită, remarcă rezoluția PE.

Controalele la frontieră împiedică circulația liberă a persoanelor, bunurilor și serviciilor în întreaga UE.

Cel mai mare impact îl suferă transportul transfrontalier de mărfuri, lucrătorii care merg la muncă peste frontieră (1,7 milioane de lucrători din UE traversează o frontieră în fiecare zi pentru a merge la muncă) și turismul. Există costuri administrative și de infrastructură pentru sectorul public. Pe o perioadă de doi ani, costul controalelor la frontieră este estimat la 25-50 de miliarde de euro (costuri unice) și două miliarde de euro pentru costurile de funcționare anuale.