David Cameron și Partidul Conservator au câștigat alegerile în Marea Britanie
Conservatorii au obținut o victorie clară, obținând 327 de mandate în Parlament. Laburiștii au obținut doar 232 de mandate, cel mai mic scor din ultimii 30 de ani. Partidul Conservator va guverna singur pentru următorii 5 ani.
Milioane de britanici și-au votat, fiind înregistrată o prezență la vot de 66%, dar și restul lumii ar trebui să se uite foarte atent la ce se întâmplă în Marea Britanie, afirmă CNN.
UPDATE ora 00:10 Potrivit exit-pollurilor comandate de BBC, Partidul Conservator ar fi castigat alegerile din Marea Britanie obtinand 316 mandate, in timp ce laburistii au obtinut doar 239 de mandate. Partidul Liberal Democrat a obtinut 10 mandate, in timp de partidul anti-imigratie UKIP nu a luat decat doua mandate.
Surprinde numarul mare de mandate obtinut de Partidul Nationalist Scotian care a luat 58 de mandate din cele 59 de locuri alocate Scotiei. Si nationalistii galezi au obtinut 4 mandate.
UPDATE 00: 30 Potrivit Exit-poll-ului institutlui de sondare YouGov citate de The Thelegraph, rezultatele ar fi mult mai stranse decat cele prezentate de BBC si anume: Conservatorii au doar 284 de mandate, Laburistii 263, Liberalii 31, Nationalistii scotieni 48, Plaid 3, UKIP 2 si Ecologistii 1 mandat.
O creștere a euroscepticismului a împins într-o manieră fermă Uniunea Europeană pe agenda politică a Marii Britanii.
Conservatorii aflați la putere au promis, până la sfârșitul lui 2017, un referendum privind opțiunile de ieșire sau rămânere a țării, în cadrul Uniunii Europene în cazul în care vor câștiga alegerile, plasând viitorul Europei în centrul dezbaterilor. Primul Ministru David Cameron a declarat că ar fi dispus să susțină rămânerea Regatului Unit în UE, dar doar în cazul în care Uniunea va fi capabilă să se reformeze. ”Interesul național al Marii Britanii este cel mai bine sevit într-o Uniune Europeană flexibilă, adaptabilă și deschisă” a spus Cameron.
Chiar și așa, cinci ani de la formarea primului guvern britanic de coaliție de la cel de-al doilea Război Mondial, sondajele indică crearea unui nou parlament fără o majoritate stabilă. Fostele partide minoritare precum UKIP (Anti-EU) și Partidul Verde (Pro-EU) văd acum o posibilitate reală de a intra în guvern prin intremediul unei coaliții cu Partidul Conservator sau cu cel Laburist. La un an de la victoria UKIP în alegerile europene din Marea Britanie, și doi ani înainte de la un potențial referendum ieșire/rămânere, subiectul Europei nu mai poate fi evitat de partide.
Abordarea conservatorilor în cazul Uniunii Europene este ”renegociere și referendum”. Ei vor să reformeze relația Regatului Unit cu Uniunea Europeană și să testeze forma reformată de colaborare printr-un referendum până la sfârșitul lui 2017.
Între timp, din opoziție, Partidul Laburist susține locul Regatului Unit în Europa, dar este în egală măsură determinat să reformeze Uniunea Europeană. Declarații din interiorul partidului sugerează dorința de a ”susține într-o manieră practică și patriotică atât cauza Marii Britanii în Europa cât și cea a reformei Uniunii Europene”. Laburiștii iau în considerare, de asemenea, un referendum privind Uniunea Europeană, dar afirmă că vor acționa în acest mod doar dacă există un transfer substanțial de putere dinspre Londra către Bruxelles.
Alături de liderul lor, Nick Clegg, fost membru al Parlamentului European, Liberal Democrații formează cel mai proeminent partid pro-european din Regatul Unit. Clegg a participat într-o dezbatere împotriva liderului UKIP, Nigel Farage, înaintea alegerilor europene din 2014 și a fost considerat de majoritatea ca fiind învinsul acelei întâlniri. Partidul este explicit în exprimarea dorinței de a rămâne în Uniunea Europeană, dar se confruntă cu provocarea dificilă de a rămâne cel de-al treilea cel mai mare partid din Regatul Unit, după cinci ani de coaliție.
Poziția UKIP este cea mai clară în această problemă. Aceștia doresc ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ca un prim pas în redobândirea suveranității naționale pierdute.
Verzii au o puternică prezență în Parlamentul European și experimentează o creștere a numărului de membri în Marea Britanie.
Ecologiștii sunt în favoarea Uniunii Europene și a rolului pe care aceasta îl poartă în legislația de mediu, protecția la locul de muncă și libertatea de mișcare, dar caută să promoveze reforme și susțin un referendum privind statutul de membru.
Mai multe informații puteți citi pe EurActiv.com.
Referendumul ieșire/rămânere asupra statutului de membru al Uniunii Europene
- Regatul Unit a intrat în Comunitatea Economică Europeană (CEE) în 1973 după un referedum care a avut o rată de aprobare de 67%. Nu a mai organizat însă niciun referendum pentru modificările de tratat următoare, nici pentru Mastricht (1992), Amsterdam (1999) sau Lisabona (2009).
- Actul Uniunii Europene din 2011 a fost dezvoltat pentru a remedia această situație. Acum, orice schimbare în viitor a tratatului european va trebui ratificată printr-un referendum.
- În ianuarie 2013, Primul Ministru David Cameron a promis că, în cazul în care conservatorii vor câștiga alegerile, va organiza până în 2017 un referendum de ieșire/rămânere asupra statutului de membru al Uniunii Europene. Votul va avea loc după o renogociere a termenilor statutului de membru și adoptarea unei ”noi înțelegeri” asupra statutului Regatului Unit.
- Decizia lui Cameron a fost privită ca o încercare de a liniști aripa eurosceptică a Partidului Conservator, precum și de a respinge dezvoltarea Partidului pentru Independența Regatului Unit (UKIP). Niciunul din obiective nu pare să fi avut succes, în vreme ce anunțul a declanșat o serie de dezbateri privind reformele pe care Regatul Unit ar trebui să le susțină în Uniunea Europeană.
- Problema referendumului a fost o prezență constantă în cadrul campaniei electorale, în special având în vedere convingerea conservatorilor că aceasta a reprezentta un element aducător de voturi.
- Sunder Katwala, de la British Future, un think-tank non-partizan, spune că Uniunea Europeană are o lungă istorie în ceea ce privește divizarea conservatorilor. El declară că partidul ”este acum unit în jurul organizării referendumuluid de intrare/ieșire, deși secțiuni importante din interiorul său se vor găsi n tabere diferite odată ce întrebarea va fi lansată.”
- În ceea ce privește Partidul Laburist, poziția sa de a nu organiza un referendum decât în situația în care un transfer semnificativ de putere va avea loc între Londra și Bruxelles. Această poziție a atras prietenii partidului din comunitatea de afaceri, care se tem de incertitudinea pe care o va aduce un referendum, a declarat Katwala. ”Apelul UKIP pentru un referendum se concentrează pe problema migrației”, spune Katwala, care reprezintă de altfel ”problema cea mai importantă a votanților UKIP”.
- Conservatorii au declarat că vor ține un referendum până în 2017 dacă vor fi readuși la putere. Au existat cereri recente pentru mutarea acestei date mai aproapre. Katwala spune că o asemenea mișcare ar limita capacitatea ambelor părți de a transmite un mesaj care să ajungă mai departe de baza lor de suport. ”Referendumul UE va fi decis de votanți care nu se gândesc la Europa și nu le pasă foarte mult de ea”.
- ”Decizia rămânerii în Uniunea Europeană a Marii Britanii ar putea fi cea mare problemă a viitorului Parlament. Însă va avea un profil scăzut în aceste alegeri, unde partidele vor argumenta în principal meritele organizării unui referendum.”
Reforma instituțională: Acordarea unui rol mai important parlamentelor naționale
- În mai anul trecut, un angajament a fost declarat în întreaga Europa, ”de data aceasta este diferit.” Un an mai târziu, rămâne întrebarea - a fost?
- Prezența la vot a fost la un nivel scăzut istoric de 43%. În Marea Britanie, participarea a fost și mai scăzută, de numai 34%.
- Aceste rezultate au ridicat întrebări în ceea ce privește deficitul de democrație al Uniunii Europene și înclinarea acesteia de a reglementa domenii în care are o răspundere limitată.
- Mai multe dezbateri privind integrarea într-un model federalist al zonei euro, în urma crizei datoriilor suverane, au ridicat temeri în Marea Britanie că așa numitele state ”euro-in” se vor asocia și vor promova agenda lor, lăsând statele ”euro-outs”, precum Marea Britanie și Danemarca, pe margine. Alte dezbateri instituționale, ca de exemplu cele privind renunțarea prezenței Parlamentului în Strasbourg în favoarea unei singure locații în Bruxelles, sunt de asemenea foarte populare în Regatul Unit și crează controverse media nesfărșite. Însă, în contextul unor provocări instituționale importante la nivelul Uniunii Europene, rezultate din adoptarea tratatului de la Lisabona, există resurse scăzute pentru o nouă rundă de negocieri instituționale.
- Ideea unui rol mai mare pentru parlamentele naționale ar putea să fie populară în Uniunea Europeană, conform Agata Gostyńska, Research Fellow pe instituții europene la Centrul pentru Reformă Europeană (CER), un think-tank pro-european. Dar obținerea suportului de la Bruxelles ar putea fi dificilă, declară ea.
- ”Comisia va ezita să susțină ideea acordării dreptului de veto parlamentelor naționale în ceea ce privește propunerile legislative”, a declarat acesta, referindu-se la apelurile britanice pentru un sistem de cartonaș roșu care să permită statelor membre să se opună propunerilor legislative. ”Parlamentul European, care tratează parlamentele naționale drept rivali și nu ca aliați, se va opune de asemenea,” anunță Gostyńska.
- În vreme ce acest principiu ar fi de interes pentru majoritatea statelor membre eurosceptice, un acord formal pe un sistem de cartonaș roșu are necesita o modificare a tratatului. Orice acțiune de acest tip ar fi nepopulara peste tot cu excepția Marii Britanii, în contextul în care regula unanimității ar provoca nenumărate blocaje instituționale.
- În locul acestor instrumente obtuze, Gostyńska argumentează că există suficient spațiu în cadrul tratatelor actuale pentru mai multă supravehghere din partea parlamentelor naționale asupra actiunilor guvernamentale la nivelul Uniunii Europene.
- Parlamentarii britanici reclamă adesea reținerea guvernului de a oferi acces la docuemnte relevante. O parte dintre parlamentari și-ar dori de asemenea să aibă mai multe dezbateri legislative înaintea Consiliului European. Reforma practicii britanice de scrutinizare parlamentară ar putea crește interesul parlamentarilor în domeniul afacerilor europene și ar putea facilita implicarea lor în procesul decizional European.
- Euroscepticii se confruntă, de asemenea, cu o potențială deziluzie în ceea ce privește campania pentru o singură locație a Parlamentului European, unde interesele lor se potrivesc cu cele ale Federaliștilor Europeni. În pofida suportului general de care se bucură în Regatul Unit, Gostyńska declară că un acord în această situație rămâne improbabil.
- Când vine vorba de schimbarea tratatelor, unanimitatea este obligatorie, iar Parisul va folosi fără îndoială veto-ul. ”Franța este interesată în mod vital de menținerea Strasbourgului ca locație a Parlamentului European și se va opune oricărei încercări de a muta ședințele plenare la Brussels”, declară Gostyńska. În plus, există probabilitatea ca Partidul Conservator să promoveze limitarea jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului, pe care mulți din interiorul partidului o văd ca pe o povară atașată de suveranitatea britanică. Secretarul pentru Afaceri Interne, Theresa May, a declarat că Marea Britanie are trebui să ia în considerare părăsirea Convenției Drepturilor Omului, în măsura în care aceasta interferează cu abilitatea guvernului de a lupta împotriva crimei și de a controla fenomenul imigrației. ”Deși nu este o instituția europeană, este legată de problematica europeană de către o bună parte din electorat”, a declarat Pawel Swidlicki, analist politici publice în cadrul Open-Europe, un think-tank euro-critic.
Comentarii