Economie, deportări, politica europeană: în primele zile după alegerea sa în funcția de președinte al SUA, Donald Trump oferă primele indicii privind mandatul său la Casa Albă.

De când a fost votat președinte, Donald Trump ocupă primele pagini ale principalelor publicații americane, dar și din întreaga lume, chiar dacă mai are peste două luni până când își va începe mandatul.

Și cei care l-au votat, și cei care se tem de ceea ce va face miliardarul excentric la Casa Albă încearcă să-și dea seama ce va face și ce nu din ceea ce a promis în campania electorală. 

Spiegel Online propune o trecere în revistă a principalelor evenimente din primele cinci zile de după alegeri: 

  • Trump și imigranții
Până la trei milioane de persoane fără documente valabile ar urma să fie expulzate rapid din SUA, a declarat Trump, în primul său interviu televizat după alegeri. El a explicat că vor fi vizați "criminali, traficanți de droguri și membri care aparțin bandelor". De asemenea, președintele ales a reafirmat că va construi un zid la granița cu Mexic.  
  •  Trump și Casa Albă
Pe cine va lua Trump la Casa Albă? Prima numire este sigură: Reince Priebus, președintele Comitetului Național Republican, va fi șeful staff-ului Casei Albe. În afară de Priebus, Trump a anunțat că directorul său de campanie, Steve Bannon, va fi strateg-șef și consilier principal al președintelui ales. Alte nume vehiculate pentru un post la Casa Albă: fostul primar al New York-ului, Rudy Giuliani, guvernatorul de New Jersey, Chris Christie, sau managerul de campanie, Kelly Anne Conway.  
  • Trump și economia

În timpul campaniei, Trump a promis că va reduce impozitele și va crește cheltuielile guvernamentale. El a susținut că va lansa un program de infrastructură în valoare de un miliard de dolari. Presa americană notează că firmele din sectorul construcțiilor au un deficit de circa 221.000 de muncitori.

"Obamacare este un dezastru", a spus republicanul în campanie, susținând că va pune capăt reformei lui Obama. Acum, Trump nu mai este atât de vehement. După întâlnirea cu Barack Obama, la Casa Albă, el a dat semne că ar putea păstra o serie de prevederi ale legii.  

  •  Trump și Europa 

Primul politician european pe care l-a primit Trump a fost euroscepticul britanic Nigel Farage. Cei doi au discutat, la New York, despre ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Probabil că UE va trebui să înghețe tratatul de liber schimb cu SUA (TTIP), din cauza ostilității președintelui ales față de TTIP, a declarat, vineri, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström. Nu este clar dacă negocierile vor mai fi reluate.

Președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a estimat că va fi "mai greu decât cu administrațiile anterioare”, dar europenii trebuie să discute și să-l respecte pe viitorul președinte al Statelor Unite.

Și președintele CE, Jean-Claude Juncker, s-a arătat încrezător în cooperarea strânsă dintre Bruxelles și Washington.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a evocat loialitatea din cadrul Alianței, subliniind că nu este o opțiune de a acționa individual nici pentru Europa, nici pentru America.

Pentru a se mai limpezi apele, mai ales că Trump a pus condiții pentru apărarea aliaților NATO în cazul unui atac, Stoltenberg intenționează să reprogrameze pentru vara anului viitor summitul șefilor de stat și de guvern din NATO, care ar fi trebuit să aibă loc în primăvara lui 2017.

În aceste condiții, mai mulți politicieni europeni au cerut o mai mare implicare militară a UE, inclusiv sub forma unei armate europene. 

  • Trump și sistemul judiciar

Rivala sa, democrata Hillary Clinton, l-a făcut responsabil de eșecul ei pe directorul FBI, James Comey, precizând că investigațiile Biroului în scandalul email-urilor, lansate cu puțin timp înainte de alegeri, au influențat rezultatele scrutinului din 8 noiembrie.

În campanie, Trump a promis că apela la justiție în dosarul e-mailurilor din perioada în care Clinton era secretar de stat. După vot, a revenit și a anunțat că se va mai gândi.

Trump însuși este implicat în numeroase litigii. De peste trei decenii, el și compania sa au fost implicați în peste 4.000 de dosare - fie în calitate de reclamant, fie de pârât. Potrivit "USA Today", în prezent există 75 de proceduri în instanță. 

  • Trump și mass-media 

Moderatoarea Fox News Megyn Kelly și Trump s-au contrat de mai multe ori în campania electorală. Disputa lor este descrisă de Kelly în autobiografia ei "Settle for More", care va apărea marți. Experții avertizează că Donald Trump reprezintă o "amenințare serioasă" la libertatea presei.

Deși Trump a atribuit succesul său și social media, consilierii au reușit să-l convingă să nu mai posteze mesaje pe Twitter în ultimele zile de campanie. Acum însă Trump a anunțat că va reveni în forță pe Twitter. Primul pas: a scris că New York Times a pierdut mii de abonați pentru modul în care a relatat despre campania electorală. NYT a negat.

  •  Trump și protestele 

 

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi, după vot, în mai multe orașe americane, pentru a protesta față de victoria lui Trump. În general, protestele, la care participă în special tineri, au fost pașnice. Au existat și incidente izolate, iar în Oakland, California, a fost incendiat un portret al președintelui ales. "Nu este președintele meu", au scandat tinerii.

În prima sa reacție, tot pe Twitter, Trump a susținut că protestele sunt orchestrate de manifestanți profesioniști, incitați de presă.

Pe de altă parte, s-au înmulțit atacurile cu tentă rasială ale susținătorilor lui Trump. Președintele ales a comentat aceste atacuri, precizând că l-au întristat foarte mult.