Decizia premierului britanic de a cere suspendarea Parlamentului a stârnit reacții negative vehemente, de la proteste în întreaga țară, la o petiție care a strâns peste un milion de semnături.

Dar guvernul susține în continuare că Parlamentul va avea timp suficient pentru a dezbate Brexit, în pofida părerii cvasi-unanime că mișcarea lui Boris Johnson are ca unic scop împiedicarea deputaților să adopte acte care să oprească un Brexit fără acord.

Într-o scrisoare transmisă membrilor Partidului Conservator, Johnson a spus că motivul suspendării este dorința sa de a prezenta o nouă agendă legislativă. El a asigurat membrii Parlamentului că vor avea „destul timp” pentru dezbateri pe tema Brexit.

Însă nici măcar toți membrii guvernului nu au fost de acord cu decizia premierului. George Young, organizatorul voturilor din Camera Lorzilor, a demisionat din Guvern, susținând că este nemulțumit „de momentul ales și de durata prorogării, dar și de motivarea acesteia”.

Premierul Boris Johnson a cerut reginei, și Elisabeta a II-a a acceptat, suspendarea ședințelor Parlamentului până pe 14 octombrie, o procedură numită prorogare.

O procedură obișnuită, dar un moment controversat

Amânarea discursului reginei este o practică obișnuită la începutul sesiunilor legislativului de la Londra, însă acum ea a stârnit protestele opoziției care din cauza acestei suspendări a activității parlamentului și-ar putea vedea zădărnicite eforturile de a împiedica un Brexit fără acord pe 31 octombrie, notează presa internațională, preluată de Agerpres.

Prin Discursul Reginei, care de fapt este elaborat de guvern, se dă startul unei noi sesiuni parlamentare și textul schițează planurile guvernului pentru următorul an, prezentând prioritățile și agenda legislativă. Discursul Reginei este susținut de obicei în fiecare an, însă ultimul a fost în anul 2017, când a început sesiunea parlamentară care se încheie acum, durata foarte mare a acesteia datorându-se volumului foarte mare de proiecte de acte normative cerute de procesul retragerii din Uniunea Europeană.

Cum Boris Johnson este un premier recent învestit în funcție, este de așteptat ca el să vină cu propriile priorități legislative, noul executiv motivând de altfel solicitarea adresată Reginei prin întârzierea elaborării programului de guvernare.

Activitatea legislativului britanic este de obicei suspendată înaintea discursului Reginei, în ultimii ani durata acestei suspendări variind între cinci și 20 de zile. De data aceasta însă, suspendarea se suprapune cu perioada premergătoare ultimei date-limită a retragerii Regatului Unit din UE, amânată succesiv după ce Camera Comunelor a respins de trei ori acordul pe care fostul premier Theresa May l-a încheiat cu autoritățile de la Bruxelles.

Boris Johnson dorește renegocierea acestui acord și în special eliminarea clauzei privind „plasa de siguranță” nord-irlandeză, în virtutea căreia Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluție care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda și Irlanda de Nord.

Dar UE a spus că nu va renunța la clauză, cât timp nu există alte alternative legală. În aceste condiții, Boris Johnson - care a spus că va scoate Marea Britanie din UE, cu sau fără acord, la 31 octombrie - pregătește terenul pentru un „hard Brexit”

Dar în parlamentul britanic există o majoritate ostilă unui Brexit fără acord, opoziția laburistă și liberal-democrată intenționând să promoveze măsuri legislative care să-l împiedice pe Johnson să ia o asemenea decizie, fiind avută în vedere inclusiv o moțiune de cenzură.

Deși Johnson spune că rămâne suficient timp pentru dezbaterea Brexit, intervalul rămas între 14 și 31 octombrie ar putea fi mult prea scurt pentru a opri un Brexit fără acord.

De aceea, opozanții ieșirii Regatului Unit din UE făfă un acord valabil îl acuză pe Boris Johnson că, prin amânarea discursului Reginei, oricât de obișnuită ar fi fost până în prezent această practică, el încearcă o manevră „antidemocratică” prin care să blocheze orice tentativă a legislativului de a opri un Brexit fără acord.

Parlamentul britanic va putea vota inițiativele legislative legate de Brexit pe 21 și 22 octombrie, când vor fi cunoscute deciziile de la summitul european din 17 octombrie, explică premierul conservator în scrisoarea prin care își motivează solicitarea de amânare a discursului Reginei.

Dar președintele Camerei Comunelor, conservatorul John Bercow, a calificat gestul lui Johnson drept o „aberație constituțională”, tot despre o „aberație” vorbind și liderul opoziției laburiste, Jeremy Corbyn, care consideră în plus că acest gest este „o amenințare la adresa democrației”.

Lidera conservatorilor scoțieni, Ruth Davidson, a demisionat, invocând faptul că nu mai poate împăca responsabilitățile funcției cu viața de familie, dar a menționat și riscurile unui Brexit fără acord. Davidson, care a sprijinit în 2016 campania de rămânere a Marii Britanii în Uniunea Europeană, a declarat că va continua să susțină partidul, pe premier și locul Scoției în componența Marii Britanii, deși nu a ascuns niciodată „conflictul” pe care l-a încercat în legătură cu Brexit.

Dar nu doar politicienii se opun planurilor lui Boris Johnson, ci și publicul. O petiție care cere ca „parlamentul să nu fie nici suspendat, nici dizolvat cel puțin până când” Brexitul va fi amânat sau anulat a strâns peste un milion de semnături doar până miercuri seară.

În plus, mai multe procese au fost deschise pentru a bloca prorogarea, care ar afecta - în opinia petenților - procesul de pace din Irlanda, dar și echilibrul puterilor în stat, deoarece Parlamentul nu mai poate trage Guvernul la răspundere.