În primăvara anului 2003, oficialitățile din Alba Iulia pregăteau un mare eveniment - Zilele orașului se țineau, pentru prima dată, în șanțurile cetății, care se deschideau astfel publicului. Zidurile vechi de aproape 300 de ani fuseseră lăsate pradă ierburilor și erau vizitate doar de copiii năstrușnici sau de soldații din garnizoana municipiului, care-și aveau cazarmele în cetate.

O zi festivă de 31 mai 2003 - marcată cu decorații, parade cu cai, dar și concerte de muzică pop și un festival al berii - a dat startul renașterii cetății construite de habsburgi.

Doar zece ani mai târziu, cetatea era restaurată aproape în totalitate, cu ajutorul finanțărilor din Programul Operațional Regional al Uniunii Europene. Dar administratorii municipiului Alba Iulia prinseseră deja gustul fondurilor europene și nu s-au mărginit numai la renovarea centrului istoric.

Pentru Alba Iulia, ziua de 1 ianuarie 2007 a reprezentat începutul unei perioade foarte bune chiar și pentru un oraș cu o istorie de peste două milenii. Dacă pentru multe comunități din România, intrarea în Uniunea Europeană a dus la depopulare, din cauza migrației, sau chiar la reducerea apetitului pentru investiții, populația din Alba Iulia a crescut, iar investițiile au fost majore.

Alba Iulia este orașul-reședință de județ cu cea mai bună absorbție a fondurilor europene, potrivit unui studiu realizat de UrbanizeHub, care estimează că în Alba Iulia au intrat, în perioada 2007-2016, 815 euro pentru fiecare locuitor, de aproape 20 de ori mai mult decât codașul topului, orașul Călărași.

Datele oferite de municipalitate sunt și mai impresionante. „Alba Iulia este orașul care a luat cei mai mulți bani europeni dintre toate localitățile din România. Peste 3.000 de euro pentru fiecare locuitor, față de 1.000 de euro media în restul României. Am luat de la Uniunea Europeană 200 de milioane de euro, cât șapte-opt bugete locale, doar pentru Alba Iulia, nu pentru restul județului", spune primarul Mircea Hava.

Primăria a cheltuit peste 200 de milioane de euro din fonduri europene în mai puțin de un deceniu de apartenență la blocul comunitar. Și, dacă mai mult de o treime din această sumă a fost utilizată în peste 20 de proiecte legate de refacerea cetății și valorificarea turistică a acesteia, autoritățile nu s-au oprit aici: finanțarea europeană a fost folosită și pentru construcția de drumuri, piste de biciclete, refacerea spațiilor verzi sau crearea de obiective de agrement.

Iulia Nicuț, o tânără de 24 de ani din Curtea de Argeș, a fost recent pentru prima dată în concediu la Alba Iulia și a rămas impresionată de oraș. „Nu credeam că o să îmi placă atât de mult și că sunt atâtea lucruri de făcut. Au renovat foarte frumos”, spune reprezentanta unei generații pentru care prima opțiune în petrecerea vacanței sunt de obicei destinațiile de pe litoral sau din afara țării.

La rândul ei, încurajată de dezvoltarea din ultima perioadă a zonei, o româncă de 59 de ani plecată din țară de aproape trei decenii a decis să investească într-un teren, păstrând totodată apartamentul pe care îl deține în orașul în care a copilărit. În schimb, a vândut apartamentul din București, unde pare că nimic nu o mai atrage să revină.

Cetatea refăcută din Alba Iulia a devenit o importantă atracție turistică, dar investițiile în infrastructură au avut efecte la fel de spectaculoase. De la o populație de circa 60.000 de locuitori în anii 2000, Alba Iulia a ajuns la 74.000 de locuitori în 2017, numărul unităților de cazare a crescut, pentru a ține pasul cu afluxul de turiști, iar interesul studenților străini pentru a studia la Universitatea „1 Decembrie 1918” este, de asemenea, în creștere. Bugetul programului Erasmus+ pentru Universitatea din Alba Iulia în perioada 2015-2018 este de 1,5 milioane de euro.

Un pic de istorie

În istoria României, Alba Iulia a jucat un rol extrem de important. În urmă cu 2000 de ani, pe locul urbei actuale se afla castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina, Apulum - reședința guvernatorului regiunii Dacia Superior. Castrul, construit în apropierea unei vechi cetăți dacice, găzduia oștirea romană care păzea ținuturile din care se extrăgea aurul și drumurile pe care acesta pleca spre Roma.

În perioada medievală, Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei și aici a realizat Mihai Viteazul prima unire a celor trei provincii istorice românești. De altfel și Marea Unire a României din perioada modernă a fost consfințită prin Declarația de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Iar aproape patru ani mai târziu, în fața Catedralei Încoronării - aflată între zidurile cetății - a avut loc încoronarea simbolică a regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca monarhi ai României unite.

Planuri de viitor

Deși suntem în anul Centenarului, Alba Iulia nu trăiește acum în trecut, ci privește spre viitor. În anul în care se aniversează 100 de ani de la Marea Unire, Alba Iulia are ambiția de a deveni primul oraș inteligent din România. Zeci de companii au investit în total peste un milion de euro în proiecte precum iluminatul inteligent, soluții de implicare civică, educație digitală, internet WiFi, un hotline medical sau tur virtual al Cetății.

„Orașul inteligent este făcut de oameni și nu de tehnologie și este despre cum rezolvi problemele oamenilor utilizând adecvat tehnologia, cu toate implicațiile pozitive incluse. Un oraș în care tehnologia «lucrează» transparent, sigur, facil pentru oameni și le face viața mai ușoară, mai plăcută, în cât mai multe domenii posibil”, spunea, într-un interviu acordat Mediafax, Nicolaie Moldovan, city managerul municipiului.

„Știm că, pentru a ajunge un oraș inteligent, Alba Iulia are nevoie de o infrastructură în care să se investească câteva sute de milioane de euro, pe un orizont de timp de 10-15 ani, o legislație și programe care să susțină dezvoltarea orașelor inteligente, resurse umane bine instruite să o dezvolte și să o administreze într-un Centru de Management Urban și un mediu colaborativ de muncă cu companiile de utilități, telecomunicații, transport, siguranță etc”.

Iar pentru asta, Alba Iulia se bazează tot pe fondurile europene. „Sper că viitoarea perioadă de programare a Comisiei Europene și pregătirea ei de către guvern să permită orașelor să acceseze fonduri pentru infrastructura smart”, mai spune Nicolaie Moldovan.

După sărbătorirea Centenarului, România va deține Președinția Consiliului UE, în primul semestru al lui 2019.

Iar orașului Alba Iulia i s-a rezervat un rol în prim plan, aici urmând să fie organizate o serie de reuniuni importante în prima parte a anului viitor, a spus Victor Negrescu, ministrul delegat pentru Afaceri Europene. „Alba Iulia este capitala de suflet a tuturor românilor și este normal să fie inclusă în programul de reuniuni al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene”.

De altfel, parcă pentru a marca importantul rol jucat de fondurile europene în dezvoltarea României, Reprezentanța locală a Comisiei Europene a ales Alba Iulia ca gazdă a evenimentului organizat de Ziua Europei - 9 mai.

Acest articol este publicat în cadrul unui Special Report realizat de EURACTIV.com intitulat EU in my region. Puteți accesa varianta în engleză a articolului aici.