UPDATE

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, a declarat luni că scrisoarea comisarului european Corina Crețu face referire la "perioade anterioare exercițiului pe care MT îl are în ultimul an".

”Ceea ce este conținut în scrisoarea doamnei Corina Crețu cred că face referire la perioade anterioare exercițiului pe care îl avem noi în ultimul an. Din perspectiva absorbției pe fonduri europene, din POIM, infrastructură, nu este singura responsabilă. POIM gestionează și alte domenii și probabil că există niște rațiuni pentru care doamna Corina Crețu a făcut acest lucru... Avem grijă ca niciun proiect să nu se blocheze și sigur că ne străduim să ținem cont de greșelile trecutului, dacă acestea au fost. La această oră, în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe infrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depășește 200%", a susținut Șova, potrivit Agerpres.

+++

„Mă adresez dumneavoastră cu privire la situația actuală a investițiilor din domeniul transporturilor, ca parte a Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru perioada 2014-2020. Având în vedere că ne apropiem de jumătatea actualei perioade de programare și că este momentul în care serviciile Comisiei încep pregătirile pentru următoarea perioadă de programare, sunt extrem de îngrijorată cu privire la planificarea și implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanțate de Fondul de coeziune și de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) în România”, se arată în scrisoare, care a fost prezentată luni de PNL, într-o conferință de presă.

„Autoritățile române vor trebui să acorde o atenție deosebită exercițiilor bugetare pentru doua fază se vor apropia de finalizare iar noile proiecte riscă a fi încă în faza de demarare, fără să genereze cheltuielile necesare”, afirmă comisarul european pentru politică regională, în documentul citat

În scrisoarea adresată ministrului Transporturilor, Lucian Șova, ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, și premierului Viorica Dăncilă, Crețu atrage atenția că până în prezent doar patru noi mari proiecte majore pentru sectorul feroviar au fost depuse în intervalul 2014-2018, exprimându-și îngrijorarea cu privire la faza incipientă în care se află proiectele, notează Mediafax.

„Pregătirea și prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani: tronsonul de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria (1 306 milioane EUR din Fondul de coeziune, aprobat), autostrada Sebeș-Turda faza II (272 de milioane EUR din FEDER, aprobat), autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Târgu-Mureș (247 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare) și Magistrala 6 a rețelei de metrou din București (657 milioane EUR din Fondul de coeziune, în curs de evaluare)”, potrivit documentului citat.

Mai mult, Corina Crețu critică, pe lângă numărul mic de proiecte în pregătire, și calitatea acestora. „Recent, autoritățile române au anunțat o listă de proiecte majore de transport pe care doresc să le înainteze Comisiei în 2018, printre care: Podul peste Dunăre de la Brăila, DN73 Brașov-Pitești (faza a doua), Sibiu-Pitești loturile 1 și 5, eventual, Craiova-Pitești, autostrada Transilvania și varianta de ocolire Bacău”, se arată în scrisoarea semnată de Corina Crețu.

„Salut faptul că noi proiecte sunt în curs de pregătire spre a fi înaintate Comisiei, dar în același timp îmi exprim îngrijorarea față de nivelul scăzut de maturitate al acestora”.

Comisarul european a avertizat că, din această cauză, România riscă „dezangajări imediate”.

„Faptul că pregătirea proiectelor este foarte slabă și prin urmare, concentrată pe un număr limitat de investiții, înseamnă că întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM - ținând cont de așteptările din sfera acestor proiecte și sumele aflate în joc - cât și politica de coeziune în România în general”, potrivit sursei citate.

În lumina celor relevate în scrisoarea Corinei Crețu către Executiv, PNL solicită demisia imediată a premierului Dăncilă și a celor doi miniștri.

Nu este prima dată când comisarul Corina Crețu avertizează că România riscă să piardă fonduri europene. De asemenea, Viorica Dăncilă a spus încă din primele zile după preluarea funcției de premier că „în cel mult o lună de zile”, va analiza împreună cu miniștrii de resort amploarea acestor întârzieri și vor identifica soluții.

Dăncilă a menționat că „nu este întâmplător” faptul că prima întâlnire pe care o are în calitate de prim-ministru a fost cu comisarul european Corina Crețu.

Totuși, nici o lună mai târziu, Crețu transmitea un nou mesaj Guvernului, cu ocazia vizitei la Bruxelles a premierului Dăncilă: Corina Crețu o îndemna pe Viorica Dăncilă să acorde o atenție sporită Programului Operațional Regional (POR), unde se înregistrează cele mai mari întârzieri și unde riscul de dezangajare e de 813 milioane de euro anul acesta.

Chiar și președintele Klaus Iohannis a avertizat că România stă prost la capitolul absorbției de fonduri europene, dar ministrul Rovana Plumb a replicat rapid că nu este cazul să ne facem probleme.

„Obiectivul pe care l-am propus în ceea ce privește absorbția, atât Ministerul Fondurilor Europene, cât și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care gestionează Programul Operațional Regional și Programul Operațional Capacitate Administrativă, să fie atins la sfârșitul anului 2018, în sumă de 1,9 miliarde de euro”.

„Pentru mine este de neînțeles modul în care domnul președinte a vorbit despre fondurile europene din primul trimestru. Cred că este imperios necesar ca guvernul să fie lăsat să își facă treaba”, a spus Rovana Plumb.

Oare Rovana Plumb i-a transmis același mesaj și comisarului Corina Crețu?