Autoritățile locale din Cluj vor să preia construcția spitalului regional de urgență, una dintre investițiile anunțate de mulți ani, dar care nu a avansat deloc, deși beneficiază de finanțare europeană.

Prezentă la conferința organizată de Comitetul European al Regiunilor, Corina Crețu și-a exprimat speranța că bugetul viitor al UE va include mai multe fonduri alocate direct regiunilor, subliniind că politica de coeziune a fost și rămâne principala politică de investiții a UE.

„Sper ca în viitoarea perioadă de programare guvernele să înțeleagă că nu întotdeauna pot decide din capitale unde, cât, cum pot să investească la nivel local. Eu cred că primarii și cei care locuiesc aici știu cel mai bine nevoile cetățenilor și de aceea încurajăm ca fondurile europene să fie concentrate în mare parte în mâna celor care sunt reprezentați direct de cetățeni, pentru că și-au dezvoltat capacitatea administrativă și știu exact care sunt nevoile cetățenilor”, a spus comisarul european.

„Sperăm ca în următoarea perioadă de programare, tot mai multe state să ofere management direct în fonduri europene pe tot parcursul procesului de elaborare, de la proiectarea programelor până la implementarea acestora”, a adăugat Corina Crețu, potrivit Agerpres.

Comisarul a subliniat ca în UE există mai multe modele, cel centralist pe de o parte și cel regional pe de alta, iar cu acesta din urmă se lucrează mai bine în termen de implementare și monitorizare a proiectelor.

„Sigur avem diferite modele - francez, german - unde lucrăm direct cu regiunile și cred că este modelul cel mai simplu, atât din punct de vedere al aplicării și al implementării, cât și al monitorizării, putem ști foarte bine cum s-au investit banii europeni. Pe de altă parte, avem aceste modele centralizate în care încă se lasă în seama capitalelor să decidă unde și cât să se investească. Eu cred că în următoarele discuții, pe care le-am început deja cu statele membre pentru acordurile de parteneriat și programele operaționale pentru perioada 2021-2027, să găsim înțelegere mai mare din partea unor guverne pentru a acorda direct bani regiunilor și primăriilor”, a spus Corina Crețu.

De altfel, nu doar autoritățile din Cluj vor să preia proiecte de mare anvergură. La sfârșitul anului trecut, primarii din Arad, Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara au semnat documentul de înființare a Alianței Vestului, o asociere de autorități locale din vestul României care are drept scop facilitarea accesului la fonduri europene și dezvoltarea de proiecte comune finanțate și de UE.

Spitalele regionale 

De altfel, Corina Crețu a amintit chiar de disputa privind construirea spitalelor regionale și a afirmat că nu i se pare normal să se dea vina pe Bruxelles în această problemă, deoarece la nivelul Comisiei există disponibilitate pentru găsirea unor soluții.

„De exemplu, avem această dispută legată de spitalele regionale. Rămâne la latitudinea Guvernului (...). Beneficiarul este Ministerul Sănătății. Dacă Guvernul decide să răspundă afirmativ solicitărilor dumneavoastră (de la Cluj - n.r.), ale celor de la Craiova și de la Iași, de a avea în responsabilitate directă realizarea spitalelor regionale, noi suntem gata să schimbăm Programul Operațional Regional. Nu este corect să dai vina pe Bruxelles pentru că, din punctul nostru de vedere, important este ca investițiile să se facă, nu cine este beneficiarul final al acestor investiții”, a spus comisarul.

Consiliul Județean Cluj a transmis Comisiei Europene - Direcției Generale de Politică Regională și Urbană, precum și Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul administrativ județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj, spunea, în noiembrie 2018, președintele Consiliului Județean, liberalul Alin Tișe.

Autoritatea cerea unităților responsabile de administrarea fondurilor europene să agreeze și să propună modificarea Programului Operațional în sensul înlocuirii Ministerului Sănătății, ca și aplicant eligibil, cu unitățile administrativ-teritoriale, respectiv județele pe raza cărora s-a decis amplasarea spitalelor regionale, în calitate de proprietari ai amplasamentelor propuse.

Viitorul buget al UE

Corina Crețu a subliniat că este preocupată, în mod special, ca propunerile Comisiei Europene privind politica de coeziune să fie adoptate cât mai curând, dacă este posibil chiar în perioada președinției României a Consiliului Uniunii Europene sau cel mai târziu până la finalul anului, astfel încât orașele și regiunile să poată începe să lucreze la programele viitoare și să folosească, încă de la 1 ianuarie 2021, fondurile disponibile pentru următoarea perioadă de programare.

În exercițiul financiar actual, UE a alocat peste 350 de miliarde de euro, adică aproximativ o treime din bugetul total al Uniunii, pentru politica de coeziune. Prin intermediul a opt programe naționale, România beneficiază de o alocare de 30,8 miliarde de euro din partea UE ca Fonduri Europene Structurale și de Investiții (FESI) în cei șapte ani ai Cadrului Financiar 2014-2020. Doar fondurile de coeziune însumează aproape 22,6 miliarde de euro, adică aproximativ 1.100 de euro pentru fiecare locuitor.

Deși fondurile de coeziune vor fi ceva mai mici în viitorul buget al UE, România ar putea primi în exercițiul financiar 2021-2027 o alocare mai mare cu 6 miliarde de euro.

„Depinde de toate țările, inclusiv de România, să valorifice toate oportunitățile care i se oferă și să se pregătească foarte bine pentru perioada 2021-2027. Sunt deja 12 ani de când România este stat membru al UE. După părerea mea, a acumulat suficientă experiență pentru a avea cele mai bune rezultate din 2021 încolo, dar și pentru a nu mai avea scuze dacă vor continua să apară probleme legate de pierderea banilor europeni”, a mai spus Crețu.