Comisia Europeană va prezenta, pe 2 mai, propunerea sa pentru viitorul cadru financiar multianual (2021-2027), iar observatorii așteaptă o redesenare drastică a Politicii de Coeziune - o felie de aproximativ 350 miliarde de euro din bugetul UE, care are drept scop ajutarea regiunilor mai puțin dezvoltate ale blocului comunitar.

Potrivit unui material Financial Times, oficialii de la Bruxelles vor să mute zeci de miliarde de euro din Europa Centrală și de Est, redirecționând sume alocate Ungariei, Poloniei sau Cehiei către state puternic afectate de criza financiară din deceniul trecut, precum Spania sau Grecia.

Practic, Comisia ar vrea ca fondurile de coeziune să nu mai fie distribuite doar în funcție de produsul intern brut pe locuitor, ca în prezent, ci în funcție de o serie mai largă de indicatori, precum șomajul în rândul tinerilor, migrație, inovație sau condițiile climatice.

Dar, pe lângă alocarea fondurilor, Executivul UE vrea să introducă și noi condiții de eligibilitate, precum respectarea statului de drept, și introducerea unor restricții în privința modului în care pot fi utilizați banii.

Financial Times scrie că un draft al unui document de poziție al Comisiei pune politica sub un nou slogan: „coeziune și valori” - o indicație clară a așteptărilor Bruxelles-ului în privința distribuirii fondurilor.

De altfel, nici comisarul Corina Crețu nu a exclus, într-o declarație recentă, condiționarea fondurilor UE de integrarea refugiaților și respectarea statului de drept.

Redefinirea politicii de coeziune poate fi îngrijorătoare în special pentru Polonia și Ungaria, două state care au beneficiat semnificativ de pe urma fondurilor de coeziune, dar au intrat în conflict cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept și a standardelor democratice în ultimii ani.

Diplomații și oficialii discută încă detaliile politicii de coeziune, ca de altfel întregul buget al UE, a cărei primă schiță va fi prezentată săptămâna viitoare, dar mulți așteaptă o redirecționare a fondurilor dinspre est spre sud. Oricum, fondurile alocate coeziunii ar putea fi mai mici în exercițiul financiar următor decât cele din perioada 2014-2020, din cauza Brexit, dat fiind că Marea Britanie era un contributor net la bugetul UE. Gunther Oettinger, comisarul european pentru buget, a spus deja că, cel mai probabil, o reducere de 5-10% a fondurilor de coeziune este „necesară”.

Chiar dacă marile economii ale UE - Germania și Franța - au susținut ideea unei creșteri a alocărilor naționale pentru creșterea bugetului general al UE, alte state membre militează pentru reducerea bugetului comunitar.

Negocierile pentru stabilirea viitorului buget al blocului european se anunță extrem de dure și ar putea diviza Uniunea în mai multe direcții: beneficiari versus contributori, est versus vest, nord versus sud, scrie Politico.

Însă statele bogate, contributoare net la bugetul UE - Olanda, Suedia, Danemarca sau Austria - sunt acum în inferioritate, mai ales după ce Marea Britanie s-a retras, în contextul în care guvernele lui Macron și Merkel și-au arătat deja disponibilitatea de a plăti mai mult.

Actualul cadru financiar multianual se bazează pe contribuțiile statelor membre - 1% din produsul național brut, cumulând 1.000 de miliarde de euro. Una dintre propuneri este majorarea acelui procent la 1,1%, pentru a acoperi golul produs de Brexit - estimat la 12-13 miliarde de euro anual.

„Nu trebuie să negăm ambițiile actualelor politici, ba chiar trebuie să adăugăm noile noastre ambiții”, a spus președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs susținut săptămâna trecută în Parlamentul European. „Franța este pregătită să își majoreze contribuția”, a anunțat el.

De cealaltă parte, premierul Olandei, Mark Rutte, a spus că obiectivul lui pentru viitorul buget al UE este: „fără creșteri ale contribuțiilor, rezultate mai bune cu un buget mai mic”.

Dacă bugetul de coeziune va fi mai mic, după cum a menționat chiar comisarul Oettinger, este posibil ca toate statele și regiunile să se trezească cu tăieri de fonduri, însă unele zone vor fi mai lovite decât altele. La negocierile pentru bugetul actual, finalizate în 2013, UE a decis o alocare sporită pentru statele care au aderat începând cu 2004, pentru a le ajuta să prindă din urmă regiunile mai dezvoltate din vest, în timp ce state precum Grecia sau Spania au primit cu până la 30% mai puțini bani. Dar estul Europei, și mai ales Polonia, principalul beneficiar al politicii de coeziune în actualul cadru multianual, vor ieși, cel mai probabil, pe minus de această dată.

Care este poziția României

România este în favoarea creșterii contribuțiilor naționale, dat fiind că este și unul dintre principalii beneficiari la nivelul alocărilor. Este drept că la capitolul absorbție stăm ceva mai slab, dar este de așteptat ca atragerea fondurilor europene să accelereze în următorii ani.

Însă, deși Comisia Europeană și-ar dori ca viitorul buget al UE să fie adoptat până la finele Comisiei Juncker, adică în aproximativ un an, este greu de crezut că negocierile vor fi finalizate atât de rapid. Chiar dacă Parlamentul European își dă votul în această perioadă, bugetul UE va avea nevoie de unanimitate în Consiliul European, care reunește liderii tuturor statelor membre UE.

Negocierile pentru actualul buget au durat cam doi ani, iar atunci liderii UE nu aveau de furcă și cu un proces de ieșire a unui stat membru, care să lase un gol financiar în urmă.

Deși liderii europeni agreează că este nevoie de un buget „consistent”, inclusiv pentru noi provocări, precum apărarea europeană, migrația sau securitatea digitală, este greu de crezut că o reformă agresivă a bugetului va fi susținută cu rapiditate, cu atât mai mult cu cât discutăm de potențiale reduceri sau de creșteri ale contribuțiilor naționale, dar și de condiționalități legate de integrarea migranților sau statul de drept.