La nivelul Uniunii Europene, au loc în prezent discuții privind bugetul pentru viitorul cadru financiar multianual (CFM), în perioada 2021-2027, iar fondurile alocate principalelor politici - cea agricolă și cea de coeziune - sunt principala temă de dezbatere.

În contextul în care statele occidentale net contributoare la bugetul UE (ale căror contribuții la bugetul comunitar sunt mai mari decât alocările de care beneficiază) insistă pentru o reducere a bugetului și o mai mare responsabilitate a cheltuierii fondurilor europene, au apărut și discuții privind limitarea sumelor alocate statelor care nu respectă valorile europene, după ce mai multe guverne au intrat în conflict cu Bruxelles-ul.

Chiar luni, Maros Sefcovic, vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus că statele din est se pot aștepta la condiții mai stricte de acordare a fondurilor europene cerute de țările vestice, net contributoare la bugetul UE.

Sefcovic, un politician slovac care și-a anunțat intenția de a candida pentru postul de șef al Comisiei Europene din partea socialiștilor (S&D) la alegerile din 2019, a spus că statele din fostul bloc comunist - trebuie să se aștepte din partea țărilor vestice la condiții mai stricte în materie de respectare a standardelor comunitare.

În condițiile în care și România este criticată de Comisie pentru modificările operate la legile din domeniul justiției, pentru că ar slăbi independența justiției, eurodeputatul român Laurențiu Rebega (grupul ENF) pledează pentru ca Parlamentul European să nu adopte o decizie în acest sens.

„Pentru interesul național, trebuie să susținem în [Parlamentul European] ca alocarea fondurilor pentru România să nu fie condiționată, deocamdată, de bâlbâielile Guvernului în privința statului de drept”, a scris Rebega, într-un mesaj pe Facebook.

„Poporul român nu trebuie să fie pedepsit pentru derapajele autoritariste ale unui politician orbit de putere”.

Notând că România are nevoie de fondurile pentru dezvoltare regională pentru a recupera decalajele față de alte state europene, Rebega susține o alocare de fonduri pentru București cel puțin la același nivel de până acum. 

Marți, europarlamentari din Comisia pentru Dezvoltarie Regională (REGI) și din Comisia pentru Dezvoltare (DEVE) au dezbătut, împreună cu comisarul european Corina Crețu, propunerea de buget privind cadrul financiar 2021-2027.

„Scopul nostru este să avem o Europă a rezultatelor, o Europă mai inteligentă și să păstrăm planeta pentru copiii copiilor noștri!”, a spus comisarul pentru dezvoltare regională. 

„Nicio regiune nu trebuie lăsată la o parte pentru că asta aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățeni. Ați văzut câți tineri participă la programul Erasmus, lucrează în alte state membre. Suntem destul de tineri ca să răspundem pentru viitorul generațiilor viitoare.”

Corina Crețu a punctat că sunt unele subiecte unde opiniile sunt divergente, dar reuniunea din Parlament este o a felului în care „percepem la fel” politica de coeziune, în beneficiul cetățenilor. „Pentru mine, politica de coeziune nu are culoare politică, deci este important să apărăm cel mai util instrument. Suntem cu toții de acord legat de importanța politicii de coeziune și este necesar să existe o cooperare între nivelul local, regional, național”, a mai spus Crețu.

Mai mulți eurodeputați au reacționat marți la afirmația de luni a Corinei Crețu, care a declarat luni că guvernul României nu pregătește proiecte care să fie finanțate prin fonduri europene și că nu mai acceptă „insulte” din partea Guvernului român față de munca pe care o face. Crețu a mai spus că la Comisia Europeană se fac „eforturi supraomenești” pentru a evita dezangajările de fonduri pentru România. În viitorul cadru financiar multianual, România ar putea beneficia chiar de mai mulți bani din fondurile de coeziune decât i-au fost alocați pentru perioada 2014-2020.

„Nu ascund: Guvernul de la București trebuie să facă mai mult și mai repede. E o dramatică și profundă criză de timp pentru a pregăti proiecte mature care să fie eligibile și finanțabile de Comisia Europeană. Pe de altă parte, doamna comisar știe foarte bine cauzele care au generat această întârziere - adoptarea extrem de târzie a legislației privind politica de coeziune”, a spus Victor Boștinaru, membru al Grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D).

De cealaltă parte, Adina Vălean (PPE) a spus că faptul că nu sunt proiecte suficient de mature pentru a obține finanțare reprezintă o problemă de la București și nicidecum de la Bruxelles. Ea spune că din partea Uniunii Europene a existat mereu dorința de finanțare. „Am observat cum alte state ale UE au profitat constant de finanțări pentru infrastructură - modernizări de linii și echipamente. A existat tot timpul o voință a UE de a investi în dezvoltarea integrată a infrastructurilor, de exemplu”.

„România nu a profitat nici măcare un centimetru. Nu vorbesc doar de Guvernul ăsta. Deschidere și bani au existat. Nu avem infrastructură din cauza a neputinței de proiectare de la București”. - Adina Vălean