După ce Comisia Europeană a anunțat intenția de a tăia cu 7% fondurile de coeziune, autorități regionale din Europa și-au exprimat îngrijorarea că politica ar putea deveni ineficientă. Care este poziția României?

Propunerea Comisiei de a reduce bugetul alocat Politicii de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM) a scandalizat oficiali din întreaga Europă, din Spania în Polonia.

Polonia, cel mai mare beneficiar al politicii de coeziune în exercițiul financiar curent, a anunțat deja că nu va accepta reduceri „disproporționate” ale sumelor alocate acestei politici, făcând aluzie și la intenția Comisiei de a restricționa accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. Polonia este în conflict cu Comisia Europeană, care a și declanșat procedura privind suspendarea drepturilor de vot ale Varșoviei, din cauza unor modificări legislative.

În lipsa unei poziții oficiale a Guvernului sau a unor autorități locale, nu este clar dacă  România va susține inițiativa Comisiei în forma actuală, în negocierile care vor urma. Ministrul finanțelor, Eugen Teodorovici, a spus că autoritățile de la București vizează „o alocare financiară pe măsura nevoilor pe care România le are, o flexibilizare și o simplificare cât mai importantă a ceea ce înseamnă modul în care banul european se cheltuie la nivelul țărilor membre (UE - n.r.), în speță România”.

Totuși, o indicație a oferit Liviu Dragnea - liderul de facto al Guvernului - care a spus că nu are nimic împotrivă în privința intenției oficialilor de la Bruxelles de a restrânge accesul la fondurile UE pentru țările membre care încalcă statul de drept, dar că România ar trebui să fie mult mai interesată de reducerea fondurilor de coeziune. „Acolo trebuie să ținem frontul foarte puternic în domenii care ne interesează foarte mult pe noi - vorbim de politica agricolă comună și de politica de coeziune - și aici toate statele care pot fi afectate de diminuarea politicii de coeziune și pentru agricultură trebuie să facă front comun”, a declarat Dragnea joi seară.

Alte state și-au exprimat mult mai vehement pozițiile, de la prim-miniștri (din Austria, Danemarca sau Olanda) care au zis că bugetul este prea mare, în contextul în care Marea Britanie părăsește UE, la oficiali care au deplâns alocările prea mici pentru agricultură sau coeziune.

EURACTIV.com a contactat reprezentanți ai mai multor asociații europene care reprezintă interesele unor regiuni sau orașe pentru a comenta asupra efectelor acestor reduceri.

Stefano Bonaccini, președinte al regiunii italiene Emilia Romagna și președinte al Consiliului Municipalităților și Regiunilor Europene (CEMR), spune că Executivul UE a dezamăgit orașele și regiunile din Europa. „Chiar și calculat la valoarea din 2018, guvernele regionale și locale vor pierde 41 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 (comparativ cu actualul CFM, 2014-2020)”, a declarat Bonaccini.

El a precizat că mai este nevoie de precizări din partea Comisiei în privința rogramelor viitoare și a cofinanțării din partea guvernelor naționale.

Daniël Termont, președintele EUROCITIES și primar al orașului belgian Gent, insistă că politica de coeziune trebuie să rămână un pilon puternic al bugetului UE, pentru că aceasta ar putea responsabiliza toate orașele europene să acționeze la nivel local pentru o Europă mai democratică, mai prosperă și sustenabilă. Liderii europeni ar putea folosi politica de coeziune pentru a construi „un parteneriat autentic între UE și orașele din Uniune”, a spus Termont.

Fondurile de coeziune, care cumulează circa o treime din bugetul total al UE în cadrul financiar 2014-2020, reprezintă principala politică investițională a Uniunii, finanțând proiecte de infrastructură, dar și acțiuni de combatere a șomajului în rândul tinerilor sau cursuri de perfecționare și dezvoltare personală.

Statele din estul Europei sunt printre cei mai mari beneficiari ai politicii de coeziune în actualul CFM, iar acestea au insistat pentru menținerea finanțării acordate acestei politici cel puțin la același nivel și în viitorul buget al UE. De cealaltă parte, Comisia Europeană vrea să finanțeze și alte priorități, precum apărarea și securitatea, și să aloce mai mulți bani pentru educația tinerilor (dublarea fondurilor pentru Erasmus) sau inovație și cercetare (prin programul Horizon 2020).