Ministrul finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat vineri că vrea să propună schimbarea regulilor UE astfel încât de la 1 ianuarie 2019, statele membre să poată finanța proiecte care vor fi decontate din cadrul financiar 2021-2027.

România a absorbit doar o cincime din banii alocați de Uniunea Europeană în cadrul financiar multianual 2014-2020 după aproape cinci ani de la debutul actualei perioade de bugetare.

„Pot să vă spun despre o propunere pe care am lansat-o privind o modificare pe viitorul cadru financiar multianual (...) să se accepte ca toate statele membre, de la 1 ianuarie 2019, să facă cheltuieli din banii publici, adică bugete de stat sau împrumuturi de la instituțiile financiare internaționale și, dacă sunt în linie cu prioritățile europene, la 1 ianuarie 2021 să poată să vină la Comisie și să ceară decontarea acelor fonduri. Deci, practic, să faci cheltuiala înainte ca viitorul cadru financiar multianual să fie aprobat”, a spus Eugen Teodorovici, într-o conferință de presă susținută vineri la sediul Guvernului.

Ministrul a spus că această modificare ar evita întârzierile în adoptarea programelor operaționale în cazul în care bugetul UE nu e adoptat în timp util, cum a fost cazul bugetului pentru actualul cadru financiar.

„Mai important este că nu trebuie să așteptăm data de începere a noului cadru financiar și putem să începem încă de anul viitor să facem investiții, altele decât sunt cele pe fondurile europene curente... Dacă se va adopta, va fi cea mai importantă modificare pe un cadru financiar multianual”, a adăugat Teodorovici. 


După ce ministrului i s-a atras atenția că România nu reușește să atragă nici fondurile curente și riscă dezangajarea unor sume din programele operaționale din exercițiul actual, Teodorovici a completat: „Vă rog să încercați să priviți în ansamblu și dincolo de această situație. Putem pune anumite precondiții ca un astfel de mecanism să poată fi aplicat și poți să pui - pentru a stimula statele membre să cheltuie mai cu sârg fondurile - un nivel de absorbție a fondurilor europene sub care să nu poată accesa acest mecanism”.

Ministrul a explicat și dorința României de a utiliza parteneriate public private pentru finanțarea unor investiții, spunând că acestea nu exclud și utilizarea fondurilor europene sau atragerea de împrumuturi.

„Nu avem ca țară alocate suficiente fonduri europene pentru nevoia de finanțare din această țară. Sunt foarte multe proiecte, dacă vă uitați în programele operaționale, în special cele mari, de infrastructură - apă, canal, rutier și feroviar. Fondurile pe care România le are pe aceste două importante domenii, transport și mediu, sunt insuficiente, și atunci ești obligat să atragi, în principal, partea de privat. Deci, nu se exclud sursele de finanțare, trebuie făcut un montaj financiar foarte clar pentru ca atunci când Comisia este solicitată să ramburseze acele sume să vadă foarte clar pe ce s-a dus partea de fonduri europene”, a mai spus Teodorovici.

De asemenea, ministrul a precizat că este important ca România „să nu piardă niciun leu din fondurile europene”.

Potrivit celor mai recente date comunicate de Ministerul Fondurilor Europene, România a primit de la Comisia Europeană aproape 3 miliarde de euro din programele operaționale (inclusiv prefinanțările), reprezentând un nivel de absorbție de 13,2% din alocarea totală de 22,6 miliarde de euro pentru cei șapte ani ai exercițiului 2014-2020.

incluzând și fondurile de dezvoltare rurală din PNDR (cu tot cu banii în avans primiți de la Comisie), rata de absorbție trece ușor de 20%, adică aproape 6,3 miliarde de euro primite de la bugetul UE dintr-un total alocat de 30,9 miliarde de euro. Dar circa 1,8 miliarde de euro din sumă a fost trimisă ca avans de Executivul european, astfel că absorbția efectivă, adică banii alocați clar pe proiecte, sunt doar 4,5 miliarde de euro, corespunzând unei rate de 14,5%.

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a avertizat că România riscă să piardă o parte din fondurile alocate, prin dezangajare, dar Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, a dat asigurări că nu se va pierde niciun euro.

Potrivit regulilor Comisiei Europene, banii alocați unui an trebuie cheltuiți maxim în anul n+3. Fondurile din programele operaționale sunt alocate pe ani, nu pot fi trase toate odată, iar banii alocați pentru 2015, de exemplu, trebuie cheltuiți maxim până în 2015+3, adică decembrie 2018, altfel statul respectiv îi pierde.

Totuși, deși membrii Guvernului român susțin că România are multe proiecte depuse la Comisie pentru finanțare, Corina Crețu a indicat de mai multe ori în ultima vreme că așteaptă proiecte serioase de la București pentru a le finanța din banii UE.