Suma estimată pentru construcția a trei spitale regionale a fost umflată în doar trei ani de la 300 de milioane de euro la 1,5 miliarde de euro de guvernele promovate de același partid.

Corina Crețu, ea însăși propusă pentru poziția de comisar european de către PSD, a criticat decizia guvernului de a apela la parteneriate public-private în loc să finanțeze investiții majore din fonduri europene. 

În replică, Darius Vâlcov, fost primar al Craiovei, condamnat la opt ani de închisoare pentru fapte de corupție în primă instanță, dar aflat încă în poziția de consilier al premierului Viorica Dăncilă, a invocat o serie de cifre pentru a explica preferința guvernului pentru parteneriatele public-private.

„Cifrele nu mint niciodată. Hai să vedem! Comisia Europeană alocă (României) 150 milioane euro pentru studiile și construcția (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le și elaborează, costă 120 milioane euro. Conform acelorași studii BEI, construcția și dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase). Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcția și dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca să înțelegem exact cum stau lucrurile!”, a scris Darius Vâlcov pe Facebook.

În replică, Corina Crețu, comisar european pentru politici regionale, a transmis că suma alocată de Comisia Europeană pentru finanțarea spitalelor regionale a fost întemeiată pe propunerea părții române.

„În timpul procesului de pregătire a perioadei de finanțare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus Comisiei Europene introducerea acestui obiectiv de construire a celor trei spitale regionale în cadrul Programului Operațional Regional, cu care Comisia a fost de acord și, prin urmare, a fost semnat la 23 iunie 2015. Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părții române. În cadrul acestui program, România a propus utilizarea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) pentru 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova”, a scris Crețu.

Ea menționează că, la momentul adoptării Programului Operațional Regional, niciunul dintre studiile de fezabilitate nu fusese încă realizat și nu se stabilise numărul de paturi pe care ar urma să le aibă fiecare dintre aceste spitale și nici complexitatea serviciilor oferite. „Între timp, România a continuat să pregătească investițiile, cu ajutorul serviciilor mele și ale BEI, și conform ultimelor estimări ale autorităților naționale, cele trei spitale vor avea nevoie de un buget de 1,2-1,5 miliarde de euro”, adaugă oficialul european.

Potrivit Corinei Crețu, Comisia Europeană a constatat că această sumă este semnificativ mai mare decât bugetul prevăzut inițial, dar a rămas angajată să sprijine construcția spitalelor regionale în conformitate cu acordurile încheiate cu Ministrul Dezvoltării Regionale în anul 2015. Dar, spune ea, conform prevederilor acestui acord, „la Bruxelles se așteaptă încă prezentarea celor trei proiecte majore care necesită aprobarea Comisiei, având în vedere dimensiunea acestora”.

„Îmi doresc, împreună cu colegii mei din Comisia Europeană, să sprijim aceste investiții, deoarece vor schimba semnificativ nivelul de asistență medicală pentru cetățenii din cele trei regiuni. În acest proces s-au depus multe eforturi, inclusiv din partea serviciilor Comisiei și a BEI. Până la acest moment, dupa toți acești ani, România nu a adus la cunoștința CE faptul că și-ar fi schimbat poziția cu privire la finanțarea celor trei proiecte”, a mai spus Crețu.

Comisarul european invită autoritățile, în cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale, să înainteze Comisiei o solicitare în acest sens, în regim de urgență. „Sunt deschisă să discut orice modificare a POR care poate să conducă la accelerarea construcției celor 3 spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj”, spune Corina Crețu.

Ea adaugă însă că și în cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, tot va fi nevoie de o modificare a Programului Operațional, pentru a aloca cele 150 de milioane de euro în scopuri diferite. Și în acest sens, este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale, mai spune Crețu.

„Îmi doresc sincer ca România să folosească pe deplin și în beneficiul tuturor românilor, resursele puse la dispoziție de Comisia Europeană. Suntem aici pentru a ajuta România. Invit autoritățile române să găsim soluții împreună la problemele oamenilor”, a încheiat Crețu.

Exasperată de incapacitatea autrităților române de a pregăti programe pentru finanțare europeană, Corina Crețu a răbufnit recent: „Chiar vreau să vă anunț public că nu mai accept insultele din partea Guvernului României față de munca pe care o fac”.

„Nu înțeleg această tensiune care s-a creat între mine și guvern spunând lucrurilor pe nume. Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructură, nu avem proiecte”, spunea Corina Crețu în urmă cu două săptămâni, după ce mai avertizase de câteva ori guvernul român că riscă să piardă fonduri europene dacă nu trimite la Bruxelles proiecte solide de finanțare.

În plus, comisarul european și-a arătat mirarea față de decizia guvernului român de a finanța prin parteneriat public-privat autostrada Târgu Mureș-Iași, spunând că UE poate aloca bani pentru această construcție.