Documentul care circulă acum în Guvern depașește și cele mai negre previziuni. La televizor se spune că nu ajung banii pentru spitale regionale. E atât de greu să se faca o solicitare în scris către Comisia Europeană pentru a se explora posibilitatea transferării unor fonduri care nu vor putea fi cheltuite în actualul exercițiu bugetar?

"Am atras atenția în repetate rânduri, în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, asupra faptului că în lipsa unei abordări coerente din partea Guvernului României, riscul dezangajării fondurilor europene pentru țara noastră este unul cât se poate de real", spune fostul comisar european Corina Crețu, în prezent europarlamentar din partea PRO România, partidul condus de Victor Ponta.

Crețu face apel la guvern să trateze cu toată seriozitatea problemele semnalate nu o dată.

Ce cuprinde nota prezentată Guvernului, potrivit știripesurse.ro 

- Riscul de dezangajare automată a fondurilor la 31.12.2019, se menține în prezent pentru toate programele operaționale, cu excepția Programului Operațional de Asistență Tehnică. Este vorba de aproximativ 9 miliarde de euro, finanțări acordate prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene, cunoscute ca Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Capital Uman, Progamul Național de Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime.

- România nu are în prezent nicio strategie pentru următorul exercițiu financiar 2020-2024. În document se mai vorbește despre faptul că există riscul de dezangajare automată a fondurilor europene, că estimările lunare acoperă, totuși, acest risc, însă acest lucru depinde de ritmul în care se va derula implementarea proiectelor în următoarele luni.

Problemele de fond expuse de Corina Crețu

- Gradul de absorbție a fondurilor europene de către România, pentru perioada 2014-2020, este de doar 20%, iar în ceea ce privește infrastructura mare, principalul proiect pe care l-am semnat și care a fost finanțat în acest exercițiu financiar este cel legat de reabilitarea căii ferate Radna (Arad) - Gurasada - Simeria (Hunedoara), pentru care Comisia Europeană a aprobat fonduri în valoare de 1,3 miliarde EUR.

- Am atenționat Guvernul României încă din luna februarie a acestui an că există riscul real ca proiectul Infrastructurii Luminii Extreme - Fizica Nucleară (ELI-NP) de la Măgurele să nu mai poată fi finalizat în actualul exercițiu bugetar - ceea ce nu doar că ar genera importante pierderi financiare, ci ar afecta credibilitatea întregii investiții.

Amintesc, în acest context, că Proiectul ELI-NP de la Măgurele este cea mai importantă investiție europeană în domeniul cercetării din România, fiind parte a unei infrastructuri paneuropene de cercetare la care participă România, Cehia și Ungaria și pentru care finanțarea europeană este de aproximativ 800 milioane EUR.
- Perioada de finanțare 2014-2020 a început fără ca România să aibă o listă cu proiecte mature și care să poată fi imediat implementate - ceea ce a produs întârzieri semnificative în faza de implementare a proiectelor, afectând, implicit, și rata de absorbție. M-am zbatut ca România sa primeasca o alocare suplimnetară pentru bugetul european 2021-2027, dar pentru ca această propunere să fie aprobata de Parlamentul European și de Consiliu, România trebuie să dovedeascaă acum că știe cum să folosească fondurile europene în beneficiul cetățenilor, fiind necesară o pregătire atentă a proiectelor, care să fie temeinic abordate.

- E foarte important ca Guvernul României să ia măsuri care să asigure buna coordonare la nivelul tuturor instituțiilor din România care sunt implicate în implementarea proiectelor cu finanțare europeană.

-Încă există șanse de redresare, dar trebuie crescut ritmul și trebuie să existe o abordare matură, dublată de voință politică reală.