Activitatea Parlamentului European a fost marcată în ultima perioadă de discuții aprinse privind bugetul UE post-2020, a declarat eurodeputatul Iuliu Winkler.

România ar trebui să-și îmbunătățească performanța în domeniul absorbției fondurlor de coeziune pentru a avea un cuvânt mai greu de spus în negocierile privind bugetul Uniunii din perioada 2021-2027.

Dar birocraţia excesivă, inclusiv cea impusă de reglementările interne ale României, pune piedici în accesarea fondurilor europene, a declarat miercuri, la Deva, Iuliu Winkler (europarlamentar din partea UDMR, și membru al grupului popularilor europeni). Eurodeputatul a amintit și de o propunerea de lege care să prevadă o debirocratizare a sistemului, dar aceasta este aşteptată de trei ani fără un rezultat concret, relatează Agerpres.

„Problema cea mai dureroasă care ne împiedică să ne îmbunătăţim performanţa în domeniul fondurilor de coeziune este birocraţia. Chiar dacă o parte a ei provine de la Bruxelles, cea mai apăsătoare parte vine de la Bucureşti prin acele reguli, cerinţe suplimentare de autorizare, de avizare şi reavizare pe care primarii şi consiliile locale, dar şi oamenii de afaceri care doresc să întocmească proiecte cu finanţări europene, le cunosc prea bine. Aşteptăm de trei ani o promisă lege cu privire la debirocratizare, dar această lege încă nu a venit”, a spus deputatul, într-o conferinţă de presă.

Iuliu Winkler a arătat că în această perioadă activitatea legislativă din Parlamentul European a fost marcată de discuţii aprinse legate de diminuarea bugetului post-2020 al UE din cauza Brexit, dar şi de dezbateri cu privire la viitorul Uniunii după ieşirea Marii Britanii şi în contextul frământărilor interne şi globale.

În contextul Brexit, bugetul UE ar putea să scadă cu circa 12 miliarde de euro, ceea ce ar putea duce la reducerea bugetelor pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune.

„Cea mai importantă miză o reprezintă finanţarea celor două mari politici europene, Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune”, a explicat europarlamentarul, adăugând că România nu îşi poate permite diminuarea finanţărilor aferente celor două politici şi că trebuie să-şi găsească aliaţi în ţări din centrul şi estul Europei, care să susţină această cerinţă.