Taneli Tikka este un nume cunoscut în industria IT&C din Finlanda, participând la dezvoltarea industriei încă din tipul studiilor universitare. 

Acesta a detaliat pentru EurActiv.ro „secretele” sistemul de succes aplicat pentru finanțarea start-up-urilor în Finlanda și despre cum se văd, din nordul Europei, performanțele firmelor românești în zona hi-tech.  

EurActiv.ro: În opinia dumneavoastră, companiile mici și mijlocii în fază incipientă ar trebui să se concentreze pe finanțările publice sau pe atragerea fondurilor private?

Taneli Tikka: Răspunsul vine din experiența personală, am luat parte la dezvoltarea a zeci de inițiative. Am văzut cazuri în care companiile de tip start-up sau cele în fază de creștere au primit finanțare din fonduri publice și efectul, în final, a fost că acestea au devenit pasive. Aceasta pentru că fondurile publice vin de regulă sub formă de granturi și pe baza unui plan de afaceri complex, așadar antreprenorii trebuie să depună o muncă importantă de a „ghici” cum va fi viitorul, să redacteze planul prin documente numersoase, să completeze formulare birocratice, fiindcă pe baza acestora primesc finanțare. Faptul că trebuie să urmeze planul respectiv le determină să fie inflexibile, rigide, ele nu pot devia de la acel plan pentru că ar atrage repercusiuni din partea autorităților publice care au furnizat finanțarea.

Și încă un aspect: aceste companii ar putea ca deocamdată să nu vândă, să nu genereze venituri din relația cu clienții, pentru început. Există riscul ca ele să se concentreze mai mult pe atragerea și păstrarea acestor fonduri decât pe atragerea de clienți.

Cum văd eu că ar funcționa în mod optim: în prima fază să fie atrase fonduri de la investitori privați, pentru ca firmele să înceapă să se dezvolte, iar apoi să vină finanțarea publică în completarea acestora, dar eventual tot prin intermediul investitorilor privați.

În Finlanda, instituția care inițial s-a ocupat de dezvoltare regională și acordarea de finanțări publice s-a transformat într-o instituție orientată către susținerea firmelor pentru export. Acordă finanțări societăților în sistem de capital de risc din fonduri publice prin care sunt susținute start-up-uri. Prin această schemă se dezvoltă peste 100 de start-up-uri anual, iar sistemul este în așa fel gândit încât nici un funcționar public nu merge direct la firmele respective, care primesc finanțarea, ci instituția lucrează împreună cu investitorii privați. Există o listă de investitori privați pe care îi utilizează ca pe un fel de „agenți”, iar aceștia ajută firmele cu tot ceea ce este necesar. Și nu doar pentru a susține interesul fondurilor publice dar și pentru a sprijini acele firme cu tot ceea ce este necesar. 

EurActiv.ro: Care considerați că este cea mai relevantă experiență personală ca antreprenor, dintre numeroasele inițiative dezvoltate? Și de ce? 

Taneli Tikka: Cel mai important start-up de succes a fost, probabil, înființarea propriei mele companii la vârsta de 21 de ani (Taika Technologies, Ltd, in 1999) pentru care am atras finanțare în capital de risc. Avea o idee foarte bună și o echipă excelentă, dar nu avea produse, nici clienți, nicio dovadă că viziunea mea va funcționa. Și totuși, am reușit să atrag 5 milioane de euro din capital de risc cu o pre-evaluare a afacerii la 19 milioane de euro. Acest model ar putea fi o provocare pentru a fi replicat, pentru mine, chiar și acum, după 15 ani de experiență. Viziunea pe care am construit este ceea numim astăzi Social Media. Din păcate, la acel moment, afacerea nu a avut succes, nu am reușit să o punem cu succes în practică. 

„Construiesc un start-up în interiorul unei corporații”

EurActiv.ro: Începând de anul trecut ați fost numit șeful departamentului de Industrial Internet la Tieto Corporation. Ați renunțat, în acest moment, la investițiile în domeniul start-up? 

Taneli Tikka: Când am preluat funcția la Tieto în 2014, am abordat-o tot ca pe o inițiativă start-up. Practic, construiesc un start-up în interiorul unei companii mari, iar rolul este acela al unui „intraprenor”. În același timp, mă ocup și de alte firme în fază incipient, ca investitor, consultant, membru în board sau pe zona de instruire. 

EurActiv.ro: Puteți descrie în câteva cuvinte ce reprezintă „internetul industrial”? 

În ultimii ani, lumea a devenit digitală în numeroase aspecte: telefoanele, aparatele foto, hărțile, muzica, cărție, biletele de călătorie, mare parte din mass-media. Industria este pur și simplu un alt domeniu care va trece prin acest proces, în multe din sectoarele sale. În mare parte presupune detașarea de vechile modele bazate pe exclusivitate, caracter local, modalități adesea prea încete sau prea scumpe de a îți derula procedurile și structura de afaceri. 

Mare parte din industrie poate fi digitalizat, optimizat în acest mod, Și sunt atât de multe lucruri de oferit: noi servicii, noi experiențe, noi produse și valoare adăugată nou creată.

Pe scurt, „internetul industrial” rezolvă probleme reale, economisește resurse și îmbunătățește viața la modul general.

EurActiv.ro: Ce știți despre companiile românești din domeniul hi-tech? Se discută despre România ca posibil centru regional sau chiar european în acest domeniu. Ce opinie aveți? 

Taneli Tikka: Multe companii românești îmi sunt familiare prin intermediul produselor lor, precum Bitdefener. De asemenea, am auzit despre Bitcoin Romania, o companie care este în mod clar pionieră în furnizarea plăților prin bitcoin. Sunt zeci de start-up-uri în zona hi-tech înființate de români, în zona pe care o cunosc, pe multe identific în dezvoltarea aplicațiilor web sau spațiul de publicitate online. Multe sunt promițătoare pe domeniul jocurilor online. Europa de Est, cred. reprezintă o combinație bună între cultura programării și dezvoltarea domeniului tehnologic ca hobby.

Cultura acestor antreprenori conține niște puncte forte importante: determinarea, oamenii știu cum să supraviețuiască cu puține resurse și au curajul de a merge mai departe și de a experimenta. Cred că aceste calități fac din România o zonă foarte credibilă pentru start-up-urile din domeniu.