Fostul președinte al CCR susține că e obligatorie respectarea recomandărilor din raportul MCV, subliniind că ministrul Justiției nu vrea să conteste documentul la CJUE, "pentru că știe că nu are nicio șansă acolo".

"Când am semnat Tratatul de aderare, am semnat de bunăvoie...Am fost de acord și cu MCV la data aderării", a declarat miercuri, la Digi 24, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, întrebat de informațiile privind intenția PSD de a ataca la Curtea Europeană de Justiție (CJUE) raportul MCV.

PSD ar putea ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) raportul MCV privind situația din România, au declarat surse din partid pentru EurActiv România.

Social-democrații ar dori ca demersul să fie făcut de ministrul Justiției, Tudorel Toader, dar acesta nu ar vrea să-și asume o astfel de acțiune. 

Zegrean a mai declarat că nu sunt motive de contestare, putând doar să ne facem de râs: Ministrul Justiției de aia nu vrea să conteste el, pentru că știe că nu are nicio șansă acolo. Nimeni nu poate să-l conteste, credeți că nu se știe că tot ce scrie acolo e adevărat?”.

Fostul președinte al CCR a explicat că în legislația CJUE e precizat foarte clar ce se poate ataca și ce nu la instanța din Luxemburg.

Totodată, el a amintit și de decizia CCR din 2012, potrivit căreia România e obligată să pună în aplicare recomandările din raportul MCV: "Calitatea de membru al Uniunii Europene impune statului român obligația de a aplica acest mecanism și a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art. 148 alin. (4) din Constituție".

Ce prevede art. 148:

(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuții către instituțiile comunitare, precum și al exercitării în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaților și senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2) .
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.

Și art. 11 din Constituție conține prevederi în acest sens:

(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției.