DNA anunță că a transmis Financial Times o adresă prin care rectifică unele informații nereale transmise de ministrul Justiției, Tudorel Toader, într-o scrisoare adresată aceleiași publicații. Depeșa a vizat "terfelirea" Laurei Codruța Kovesi.

În scrisoarea publicată de Financial Times la rubrica "Poșta redacției", ministrul Justiției, Tudorel Toader, a enumerat mai multe motive pentru care Laura Codruța Kovesi nu ar fi potrivită pentru a conduce Parchetul European.

DNA precizează în adresa către FT că datele pe care se fundamentează argumentația ministrul Justiției nu sunt reale.

"De exemplu, pentru a susține că DNA ar fi exercitat o formă de presiune asupra magistraților care judecau în cauze penale, domnul ministru menționează faptul că nou formata secție pentru magistrați - Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție - a preluat 1.422 de dosare de la DNA, iar aproape 70% au fost constituite din oficiu, nu ca rezultat al vreunei plângeri sau denunț. În realitate, la momentul începerii activității, Secția respectivă a preluat de la DNA un număr de 275 de dosare aflate în lucru, dintre care 34 sesizări din oficiu, ceea ce reprezintă un procentaj de 12%", explică Direcția Națională Anticorupție, adăugând că această cifră – 275 de dosare – este menționată în Raportul de activitate al instituției pe anul 2018, care i-a fost transmis pe cale oficială lui Tudorel Toader încă din februarie, și a fost dată publicității cu ocazia prezentării publice a acestui raport, fiind conținută și în comunicatul de presă din 22 februarie.

Un alt exemplu se referă la afirmația ministrului Justiției că, pe perioada mandatului Laurei Kovesi, DNA a deschis investigații față de 3420 de judecători și procurori, mai mult de jumătate din numărul total de magistrați din România.

"În realitate, numărul total de investigații privind magistrații înregistrate la DNA în perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 (4 ani și 7 luni) a fost de 2.396, dintre care, în aceeași perioadă 1.922 au fost dosare clasate pentru ca s-a constatat că sesizările erau nefondate.
Dintre aceste cauze, doar 10,4 % au fost sesizări din oficiu. Prin urmare, reiese că majoritatea dosarelor au fost deschise ca urmare a unor sesizări formulate de persoane fizice sau juridice. Mai mult, în 521 de sesizări nu apare numele magistratului sau instituția din care face parte", afirmă DNA, reamintind că, potrivit legislației din România, există obligația ca orice sesizare (plângere, denunț) primită de parchete, care îndeplinește condițiile de formă, să fie înregistrată ca dosar penal.

Și aceste date au fost prezentate public și se află pe site-ul instituției.