Echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat joi că Laura Codruţa Kovesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru poziția de procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut negociatorilor Consiliului să-şi reconsidere poziţia,

UPDATE: Și Consiliul rămâne tare pe poziții, susținându-l în continuare pe candidatul francez Jean-Francois Bohnert. De asemenea, Consiliul a informat că viitoarea dată prevăzută pentru negocieri, 10 aprilie, nu mai poate avea loc din cauza reuniunii speciale a Consiliului European și a propus ca viitoarea rundă de negocieri să aibă loc pe 12 aprilie. 

++++

În urma declaraţiei de susţinere din plen a preşedintelui Antonio Tajani şi după trei runde de negocieri cu Consiliul, echipa de negociere a Parlamentului European şi-a reiterat sprijinul continuu acordat Laurei Codruţa Kovesi, fost procuror anti-corupţie în România, a cărei candidatură s-a lovit de opoziţia guvernului român, se menţionează într-un comunicat al legislativului UE.

De asemenea, eurodeputații au cerut Consiliului UE să îşi reconsidere poziţia, după ce nu s-a ajuns la un acord nici în urma celei de-a treia runde de negociere, transmite Agerpres. Procurorul-şef al Parchetului European (EPPO) trebuie să fie selectat de comun acord între Parlament şi Consiliul UE.

„După cea de-a treia rundă de negocieri cu delegaţia Consiliului, regretăm profund situaţia actuală de blocaj, care împiedică cele două instituţii să numească procurorul-şef al Parchetului European", a declarat Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), preşedinte al Comisiei pentru libertăţi civile.

„Procurorul-şef va juca un rol cheie în punerea în practică a Parchetului European, instituţie care va contribui la combaterea infracţiunilor împotriva bugetului UE", a adăugat el.

Vicepreşedinta Comisiei de libertăţi civile, eurodeputata olandeză Judith Sargentini, din grupul Verzi/ALE, a declarat la rândul ei: „Opoziţia cu care se confruntă în prezent doamna Kovesi din partea autorităţilor române scoate în evidenţă curajul şi independenţa sa, ambele fiind cerinţe esenţiale pentru funcţionarea eficientă a Parchetului European. Hărţuirea din partea guvernului român a condus şi la o discreditare totală a candidatului Consiliului”.

Ingeborg Grassle, eurodeputată din grupul PPE şi preşedinta Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, a declarat că, „spre deosebire de Consiliu, Parlamentul a organizat audierile tuturor celor trei candidaţi selectaţi”.

"Doamna Kovesi este de departe cel mai puternic şi mai promiţător candidat pentru acest post. Nu putem accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susţine un candidat mult mai slab. Deoarece regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor, este esenţial ca Parlamentul să aleagă un candidat care să facă instituţia puternică şi credibilă”, a afirmat ea după cea de-a treia rundă de negocieri.

„Vorbim şi despre o femeie, iar Parlamentul tocmai a cerut Consiliului să respecte principiul echilibrului de gen. În plus, România nu deţine în prezent niciun post cheie în UE”, a adăugat eurodeputata germană.

În urma preselecţiei de către o comisie de experţi, Parlamentul şi Consiliul trebuie să aleagă acum între Laura Codruţa Kovesi şi Jean-Francois Bohnert din Franţa. Echipa de negociere a PE este formată din Claude Moraes, Ingeborg Grässle şi Judith Sargentini.

De cealaltă parte, negociatorii Consiliului UE au reiterat joi sprijinul puternic pentru candidatul francez, Jean-Francois Bohnert, şi au propus ca viitoarea rundă de discuţii privind desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi Laura Codruţa Kovesi, să se amâne pentru 12 aprilie, din cauza reuniunii extraordinare a Consiliului European dedicate Brexitului.

Parchetul European (EPPO), care se aşteaptă să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, va fi o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.

Până în acest moment, 22 de state membre s-au alăturat Parchetului European. Cele cinci state care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.