Ministrul Justiției pregătește o OUG pentru a da posibilitatea infractorilor de a-și redeschide procesele prin care au fost condamnați pentru a scăpa de pedepse. Probleme de aplicare și semne de întrebare până apare textul ordonanței de urgență.

Tudorel Toader a declarat miercuri seară, la Antena 3, că va iniția o ordonanță de urgență prin care infractorii vor putea redeschide procesele încheiate definitiv prin condamnare. OUG se adresează celor „care are sentimentul că-i condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale”.

Cu alte cuvinte, orice infractor condamnat definitiv va putea cere judecătorilor redeschiderea dosarelor și să scape de pedeapsă dacă condamnarea sa s-a bazat și pe interceptări ale SRI efectuate înainte de decizia Curții Constituționale din 2016, care a rupt legătura de colaborare dintre SRI și Parchete.

Un alt motiv de revizuire a condamnării ar fi „protocoalele ilegale” dintre SRI și Parchete.

În ambele cazuri este lesne de observat că beneficiarii principali sunt politicienii, oamenii de afaceri, funcționari, persoane condamnate pentru corupție, dar și traficanții de droguri, de carne vie, pentru că SRI nu realiza, în general, interceptări pentru furturi simple sau alte infracțiuni comise de oameni simpli.

Tudorel Toader a numit aceste interceptări, realizate până în 2016, ca fiind „nelegale”, însă nu știm pe ce se bazează când spune că nu ar fi legale. Pe scurt, interceptările la care face referire ministrul justiției nu au mai avut loc din 2016, după decizia CCR care a interzis SRI să mai efectueze interceptări pentru că nu este organ de urmărire penală.

De precizat că toate interceptările realizate de SRI se efectuau în baza mandatelor semnate de judecători, deci nu neautorizate.

În decizia sa din 2016, Curtea Constituțională a explicat că efectele vor fi produse doar pentru procesele aflate în curs de soluționare, nu și pentru cele încheiate definitiv.

„Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată”, se arată în decizia CCR din 2016.

Vezi aici principalele puncte din decizia CCR din 2016, iar aici decizia CCR completă.

Tudorel Toader, judecător constituțional în momentul deciziei, ar trebui să cunoască faptul că instituția a decis obligatoriu că nu vor putea fi revizuite procesele încheiate deja pentru că ar contrazice dispozitivul deciziei CCR, ceea ce ar fi neconstituțional.

În plus, decizia CCR 377/2017 spune că „eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunțarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunțată”.

Cine decide dacă protocoalele SRI-Parchete sunt ilegale sau nu?

Referitor la „protocoalele ilegale”, din nou nu știm pe ce se bazează ministrul Justiției când le numește astfel. Nu există nicio decizie a vreunei instanțe că ar fi legale sau nu protocoalele de colaborare între două instituții ale statului.

Știm deocamdată că aceste protocoale de colaborare între Ministerul Public și SRI au existat, iar acestea au fost secrete. O dată cu desecretizarea lor, a devenit public și conținutul acestora. Dacă acestea au fost legale sau nelegale, o poate decide doar instanța de contencios de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Deocamdată, ele nu au fost contestate de nimeni la ICCJ.

Fiind secrete, aceste protocoale nu erau cunoscute de către judecători. În plus, judecătorii nu condamnă infractorii în baza unor protocoale, ci în baza probelor aflate la dosar, administrate în cursul urmăririi penale și în cursul procesului.

Ce ar putea conține OUG-ul lui Tudorel Toader

Nu există, în acest moment, o formă a textului OUG, dar, din declarația lui Tudorel Toader reiese că aceasta ar putea conține inclusiv o precizare că efectele OUG s-ar putea aplica și retroactiv.

În România, doar prevederile Codului Penal mai favorabile se pot aplica și pentru fapte sau dosare anterioare.

Revizuirea, cale extraordinară de atac, este prevăzută în Codul de Procedură Penală, care nu retroactivează. Astfel, o astfel de prevedere în OUG ar fi neconstituțională, conform jurisprudenței CCR, din care am citat mai sus.