Prima întrebare formulată se referă la Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), Tribunalul Olt întrebând dacă trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene, relatează Mediafax.

”Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României Ia Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg Ia 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul Român? Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politicii asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”, se arată în sesizare.

Ultima întrebare vizează articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană care ar trebui interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu.

Raportul MCV pentru România de anul trecut a fost unul critic la adresa autorităților de la București. Prin urmare, pe lângă cele 12 recomandări din ianuarie 2017, România a mai primit alte opt recomandări, menite să remedieze situația.

În ceea ce privește legile justiției, raportul cerea suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare, precum și revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).

La o săptămână după raportul din 13 noiembrie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a refuzat să spună dacă Parlamentul va respecta recomandările MCV, în pofida insistenței jurnaliștilor.