România va avea o Președinție specială, date fiind alegerile pentru Parlamentul European din luna mai, a spus Cristian Bădescu, reprezentant cu însărcinări speciale Unitatea de pregătire a Președiniei României la Consiliul Uniunii Europene.

Cristian Bădescu, reprezentant cu însărcinări speciale al Unității de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene a explicat mecanismul preluării Președinției, rolul instituțiilor europene, al Președinției Consiliului Uniunii Europene și al mecanismului de co-decizie.

Reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Cristian Bădescu, a precizat că România participă deja alături de Austria la lucrările Președinției, pentru a putea prelua de la acest stat membru dosarele aflate pe agenda Consiliului Uniunii Europene, gestionate de partenerii austrieci.

Bădescu a explicat că o schimbare care se va produce va fi aceea că România nu își va mai prezenta poziția, ci va deveni un mediator: va fi arbitru, nu jucător, în timpul celor șase luni. "Ca stat membru, avem poziții naționale, însă vom avem alte responsabilități în calitate de Președinție a Consiliului - acestea sunt două lucruri diferite. Există scenarii pe care lucrăm și pe care le discutăm cu partenerii europeni."

De asemenea, Bădescu a accentuat faptul că Președinția va fi specială, întrucât se vor desfășura alegerile europarlamentare în timpul mandatului României. Ziariștii au întrebat dacă România este pregătită să administreze dosare grele, precum Brexit, cu o finalizare încă greu predictibilă. Reprezentantul MAE citat a răspuns că experții români lucrează, alături de partenerii europeni, pe mai multe scenarii și a accentuat că nu va fi decizia României, ci a Consiliului. România doar va media pozițiile.

Alte precizări făcute de reprezentantul MAE, Cristian Bădescu:

- Cu două luni înainte de preluarea mandatului, reprezentanții la nivel tehnic și eventual la nivel de ambasadori încep să intre la discuții alături de experții austrieci (țară care deține Președinția), practic, intră în "trialogurile" cu Parlamentul European. Președinția are mandat de la Consiliul European. România nu își mai poate exprima pozițiile naționale și trebuie să contribuie la formularea poziției de compromis, care să fie adoptată de toate statele membre.

- România va avea o Președinție specială, date fiind alegerile pentru Parlamentul European în luna mai. În privința celor mai multe dosare, activitatea înseamnă o continuare, va fi o presiune tot mai mare pentru a încerca să finalizeze pe unele dintre acestea. Pentru ca România să intre și mai mult în rol, România va începe să intre în aceste întâlniri cu două luni înainte de a își ăncepe efectiv Președinția.

"Lucrăm împreună cu austriecii de la începutul mandatului lor. Înseamnă un efort suplimentar pentru echipa de la Bruxelles, pentru a urmări și din perspectiva unei Președinții, nu doar din partea unui stat membru.", a precizat Bădescu.

Alte precizări din partea reprezentantului MAE citat:

- Când a avut Bulgaria Președinția, a trimis un expert pe cadrul financiar multianual. La multe Președinții, noi am creat un mecanism pentru a avea posibilitatea să trimitem un om în diverse capitale europene. Mulți dintre colegii din MAE au avut acest exercițiu. Da, avem o colegă care lucrează cu colegii austrieci la Viena. Rolul ei este mult mai important acum.   

- Instituțional, anul trecut, a fost creat Consiliul ministerial pentru Președinție. Acesta a stabilit, la finalul anului, un mecanism de urmărire a dosarelor care se negociează la Bruxelles. Acest format de document a început să fie completat de ministere.

Președinția este a tuturor ministerelor (românești - n.r.).

Va fi important să rezonăm cu toți partenerii europeni - unele dosare se află într-o situație bună și vor fi finalizate; altele - în diferite blocaje; și sunt dosare care trenează de ani de zile la Bruxelles, date fiind pozițiile foarte puternice (ex. protecția consumatorilor). E foarte important să urmărim aceste dosare prin ministere specializate. 

Sunt aproximativ 300 de dosare (unele se închid, altele se deschid, chiar acum).

"Lista de evenimente există, cu date și detalii. Nu o vom putea face publică în perioada imediat următoare.", ci la momentul preluării Președinției, a spus Doris Mircea, reprezentant cu însărcinări speciale, coordonatorul Direcției de comunicare, promovare și organizare

Costurile Președinției sunt estimate între 60-80 milioane euro.

Cristian Bădescu:

 

"Nu este agenda României. Nu, din contră. Este agenda Consiliului Uniunii Europene."

Cristian Bădescu, răspunsuri la întrebările jurnaliștilor

- Activitatea noastră va fi să identificăm care sunt temele pe care să le gestionăm. Care sunt pozițiile diferitelor state membre pentru a ști cum le gestionăm. După care ne facem lecțiile.

- Pentru Brexit avem două scenarii: ce se întâmplă dacă este "hard", ce se întâmplă dacă este "deal". Este o chestiune relativ tehnică, dar extrem de importantă. România să demonstreze că are capacitatea să conducă Consiliul. Să aplice regulile. Reponsabilitate de a demonstra nu doar că ne putem spune pozița, ci și să gestionăm agenda și activitatea Consiliului. Și pentru Brexit, trebuie să înțelegem detaliile - le-am înțeles, știm de avem de făcut.

Daniel Goșea, director general Unitatea de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, a precizat că sunt încheiate achizițiile publice pentru Summitul din 9 mai 2019 de la Sibiu.